DCBusiness Articole recomandate Debitele Dunării cresc peste mediile multianuale în iarna 2025–2026

Debitele Dunării cresc peste mediile multianuale în iarna 2025–2026

Dunare
Fluviul Dunărea va înregistra debite peste valorile normale în lunile decembrie, ianuarie și februarie, în timp ce multe râuri interne vor avea niveluri semnificativ reduse, uneori sub 30% din mediile lunare. Prognoza pe trei luni publicată de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) indică o iarnă cu contrast hidrologic accentuat, marcată de posibile formațiuni de gheață și episoade locale de scurgere redusă.

Dunărea, peste normalele multianuale în decembrie, ianuarie și februarie

Pentru sectorul Baziaș, intrarea Dunării în România, hidrologii estimează debite mai mari decât cele specifice perioadei.

Decembrie 2025: debit maxim 6.500 mc/s, peste media multianuală de 5.200 mc/s; minim 3.500 mc/s.

Ianuarie 2026: debit maxim 5.000 mc/s, minim 2.700 mc/s, comparativ cu media de 4.950 mc/s.

Februarie 2026: debit maxim 5.500 mc/s, minim 2.800 mc/s, în condițiile în care media lunară este estimată la 5.300 mc/s.

Creșterea debitelor Dunării vine în contextul precipitațiilor și topirilor din bazinul superior, iar hidrologii avertizează că prognozele vor fi actualizate constant, mai ales dacă apar condiții favorabile depășirii cotelor de apărare.

Râurile interne, la niveluri scăzute pe parcursul iernii

În timp ce Dunărea va evolua peste normale, situația este diferită pe râurile interioare, unde regimul hidrologic va rămâne în general între 30% și 80% din mediile lunare multianuale, cu numeroase zone care vor coborî sub această limită.

Citește și: Cod Galben de inundaţii în şase judeţe. INHGA avertizează asupra creşterii debitelor

Decembrie 2025: valori scăzute în vest și sud-vest

În decembrie, nivelurile râurilor vor fi între 50–80% din normale, cu zone mai ridicate (până la 100%) în:

  • Vișeu

  • Iza

  • Jiul superior

  • Bistrița superioară și mijlocie

Sub 50%, hidrologii indică bazinele:

Tur, Lăpuș, Crasna, Barcău, Crișuri, Bega, Timiș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna și râurile din Dobrogea.

Cele mai reduse valori, sub 30%, sunt așteptate pe Râmnicu Sărat și Bârlad.

Ianuarie 2026: scădere accentuată a scurgerilor de apă

Regimul din ianuarie va coborî la 30–50% din mediile lunare pe majoritatea râurilor, cu valori ceva mai mari (50–80%) pe:

  • Vișeu

  • Iza

  • Someșul Mare

  • Jiu (fără Motru)

  • Oltul superior și mijlociu

  • Argeș

  • Ialomița

  • Trotuș

  • Bistrița

  • Moldova

  • Suceava

  • cursurile Siretului și Prutului

Sub 30% rămân, și în această lună, Rm. Sărat și Bârlad.

Februarie 2026: tendințe similare, cu persistența zonelor deficitare

În februarie, regimul hidrologic se va situa la 30–50% din mediile lunare multianuale, cu niveluri superioare (50–80%) în aceleași bazine cu aport hidric mai stabil: Vișeu, Iza, Jiu superior, Olt superior, Argeș, Ialomița, Trotuș, Bistrița, Moldova, Suceava, Siret și Prut.

Deficitul sever de apă persistă pe Rm. Sărat și Bârlad.

Formațiuni de gheață: apariție mai ales în zonele montane

INHGA avertizează că din a treia decadă a lunii decembrie se pot forma primele structuri incipiente de gheață: gheață la mal, ace de gheață, curgeri de năboi.

În lunile ianuarie și februarie, fenomenele de îngheț se pot extinde și intensifica, apărând inclusiv poduri de gheață, sloiuri, blocaje de ghețuri.

Zonele cele mai expuse sunt cele montane și submontane din nordul, centrul și estul țării, în funcție de evoluțiile termice și de precipitații.

Avertizările hidrologice vor fi actualizate continuu

Specialiștii subliniază că aceste prognoze de lungă durată pot fi modificate în funcție de evoluția condițiilor meteorologice. În situațiile în care se estimează depășirea cotelor de apărare, se vor emite avertizări hidrologice imediate, bazate pe datele operative din teren.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Articole recomandate Vezi toate articolele