DCBusiness Articole recomandate Cele 3 scenarii de creștere a salariului minim în 2020

Cele 3 scenarii de creștere a salariului minim în 2020

Guvernul a propus trei formule de calcul al majorării salariului minim
Chiar dacă nu a căpătat o formă finală, majorarea salariului minim se va produce în anul 2020. Oficialii au propus trei formule de calcul pe care le au în discuții în Consiliul Naţional Triparti. Creșterea propusă este de 7,2% în toate variantele propuse.

Varianta 1

Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației din luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 de 3,7% adică un total de 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei.

Varianta 2

La varianta 1 se mai adaugă un mecanism de corecție corelat în funcție de creșterea economică, astfel:

  • dacă diferența dintre creșterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim și cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creșterii economice, coeficientul de creștere fiind 0%;

  • dacă diferența este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, fără a depăși un punct procentual;

  • dacă diferența este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, negociat, fără a depăși 2 puncte procentuale.

Vartianta 3

Pentru această situație, pe lângă varianta 1 se adaugă un atl mecanism de corecție care este în funcție de rata șomajului. Coeficitnul fiind diferența dintre rata efectivă și “rata naturală” a șomajului, acesta urmând a fi negociat cu partenerii sociali.

Salarii şi pensii. Klaus Iohannis spune ce va face Guvernul

Pentru “rata naturală” a șomajului se folosește NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a șomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creșterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a șomajului se folosește cea determinată conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii.

O situare a ratei efective a șomajului peste rata naturală atrage necesitatea unei creșteri a salariului minim pentru angajarea de forță de muncă și diminuarea șomajului. Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al pieței muncii.

Pentru anul viitor, mecanismul de corecție nu va fi aplicat întrucât creșterea PIB pentru 2020 este previzionată la 4,1%, de la 4,0% cât se estimează pentru anul 2019, iar rata șomajului conform metodologiei BIM este prognozată la 3,8%, rată egală cu cea naturală.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Articole recomandate Vezi toate articolele