Adrian Negrescu: 10 măsuri esențiale pe care noul premier va trebui să le ia pentru economie

Dincolo de discuțiile sterile despre cine va fi noul premier, un lucru este esențial. Fără un program de guvernare bine închegat, cu ținte și termene clare, cu soluții optime și calibrate pe realitatea din economie, misiunea noului premier va fi una cu adevărat imposibilă. 2027 va fi un an foarte greu în care statul va trebui să plătească datorii de peste 100 de miliarde de lei și să reducă deficitul bugetar prin scăderea cheltuielilor publice și eficientizarea colectării banilor din taxe și impozite, transmite analistul economic Adrian Negrescu.

În analiza dată publicităţii joi, Adrian Negrescu a sintetizat câteva măsuri esențiale pe care le consideră absolut necesare pentru repornirea motoarelor economiei. Acestea sunt:

Industria energetică are nevoie de o strategie concretă de optimizare a producției. Extinderea capacităților de producție va trebui însoțită de o politică de pricing care să avantajeze economia românească. Atâta timp cât producem mare parte din energie în țară, cu producători de stat, este esențial să producem mai ieftin și să o livrăm pe contracte bilaterale pe termen lung cu principalii clienți din economia reală.

Industria construcțiilor are nevoie de susținere pe două paliere – lucrările de utilitate publică să fie incluse într-un plan coerent pe termen mediu cu ținte și termene clare pentru ca firmele românești să poată aplica pentru aceste proiecte. Pe celălalt palier, al construcțiilor imobiliare & business, statul ar trebui să gândească un mecanism fiscal de stimulare a inițiativei private în domeniu, de la construcția de locuințe la cea de spații industriale. Pentru populație este vital să dezvoltăm un plan de susținere a achiziției de locuințe prin credite cu dobândă subvenționată și facilități fiscale la plata ratelor, iar pentru chiriași avem nevoie de o lege nouă a chiriilor care să dezvolte această piață și să ofere protecție pentru chiriași și să optimizeze încasările statului din taxe.

Industria auto, cel mai important exportator al României, are nevoie de energie ieftină în primul rând, fapt reclamat atât de Dacia cât și de Ford. Pe de altă parte, România are nevoie de un plan de atragere a investitorilor străini în industria auto, inclusiv din China, prin dezvoltarea unor parcuri industriale dedicate în care producătorii și furnizorii de subansamble să aibă acces la facilități fiscale concrete oferite de statul român.

Noul premier va trebui, pe de altă parte, să gândească o strategie de stimulare a exporturilor, mai ales din zona alimentară. Ieri, într-o analiză Frames ridicam semne de întrebare privind modul în care statul se asigură că produsele exportate de țara noastră (oi, miei, carne de pui, lactate, cereale etc.) respectă standardele internaționale în domeniu. Remarcam cazul concret al loturilor de pui cu salmonella exportați de o firmă din țara noastră, descoperite de Cehia, și care riscă să afecteze brandul ,,made in Romania” și să afecteze riscul reputațional al producătorilor români. Premierul, prin ANSVSA și celelalte instituții, trebuie să dezvolte o strategie de standardizare a produselor de export, atât din prisma controalelor la producătorii autohtoni cât mai ales din perspectiva susținerii dezvoltării afacerilor acestora în străinătate, decizii care pot influența în sens pozitiv balanța comercială.

Noul guvern va trebui, totodată, să găsească soluții pentru a rezolva problema autorizării business-urilor din țara noastră. Vezi cazul OUG 7/2026 care a dus la închiderea unei bune părți din industria jocurilor de noroc. Lansare unor norme tranzitorii care să reglementeze strict și coerent desfășurarea afacerilor din astfel de sectoare este absolut esențială pentru a crea predictibilitate și potențial investițional.

Norme predictibile are nevoie și un alt sector care asigură exporturi de 4 miliarde de euro anual – industria tutunului. Susținerea exporturilor prin măsuri fiscale bine calibrate pe nevoile investitorilor și asigurarea unui cadru predictibil din punct de vedere fiscal sunt esențiale pentru dezvoltarea afacerilor.

Industria băuturilor răcoritoare, la rândul ei, are nevoie de clarificări privind legislația privind taxarea zahărului, în așa fel încât firmele din sector, multe dintre ele printre cei mai importanți exportatori din România, să își poată calibra business-urile. Este nevoie de o legislație clară privind taxarea zahărului nu doar în industria băuturilor răcoritoare ci și în alte sectoare asociate consumului de zahăr.

Industria IT&C, unul dintre motoarele de creștere economică din ultimii ani, are la rândul său nevoie de o clarificare a statutului pe care statul român il atribuie. Eliminarea facilităților fiscale a lovit puternic acest sector. Este nevoie de un plan național concret de măsuri menite să susțină acest sector prin credite cu dobândă suvenționată, mai ales pentru zonele care dezvoltă proiecte de tip startUP AI, și de un plan concret și coerent de digitalizare a sectorului public la care să se poată înscrie toate firmele compatibile. România trebuie să dezvolte parteneriate public-private în acest domeniu inclusiv pentru gestionarea unor servicii publice esențiale pentru statul român precum platformele de cadastru, ghișeul.ro, buletinul electronic etc. Fără know-how-ul real care există în sectorul IT românesc, astfel de proiecte riscă să continue să creeze controverse.

Noul premier va trebui, totodată, să găsească soluții pentru a stimula comerțul cu amănuntul, principalul motor al economiei. O discuție reală cu reprezentanții marilor jucători din domeniu, de la hipermarketuri la comercianții de electronice, haine, încălțăminte etc, inclusiv din zona comerțului online, este absolut esențială pentru dezvoltarea unui cardul coerent de reglementare menit să ofere condiții predictibile de desfășurare a afacerilor și să reducă semnificativ evaziunea fiscală din domeniu.

În fine, România are nevoie de o forță de muncă calificată, iar aici rolul guvernului este esențial. România are nevoie de un plan național de calificare/recalificare în meseriile cerute de economia reală. Prin ANOFM, cu ajutorul expertizei din zona privată, premierul va trebui să construiască un parteneriat public – privat menit să genereze cursuri gratuite de pregătire, promovate și susținute de statul român, care să ducă la creșterea numărului de angajați din economie și la prevenirea efectelor catastrofale ale ieșirii din activitate a decrețeilor, 1,3 milioane de oameni care vor ajunge la pensie în următorii 5-7 ani.

20 de miliarde de euro până în 2027, fonduri europene

"Acestea sunt doar 10 dintre măsurile pe care noi, la Frames, le considerăm esențiale pentru a relansa economia, asta dincolo de cele deja cunoscute și evidente care vizeaza restructurarea aparatului public, a cheltuielilor statului, a optimizării și extinderii bazei de impozitare și, mai ales, a atragerii de fonduri europene.

Avem la dispoziție 20 de miliarde de euro până în 2027 din fondurile de coeziune pe care este esențial să îi atragem în proiecte de dezvoltare economică, mai ales în zona de infrastructură, coloana vertebrală a economiei", subliniază consultantul economic Adrian Negrescu.