Departamentul Internelor vrea să facă o 'analiză completă' a consecinţelor de mediu ale concesiunilor acordate la începutul lui ianuarie, cu două săptămâni înainte de instalarea democratului Joe Biden la Casa Albă, pentru exploatarea unor parcele în cea mai mare zonă naturală protejată din Statele Unite.

În funcţie de rezultate, administraţia Biden va decide să menţină concesiunile în forma iniţială, să le anuleze sau să impună măsuri suplimentare pentru protejarea mediului în această zonă, unde trăiesc în special urşi şi caribu, dar şi lupi şi păsări migratoare.

Companiile petroliere şi oficialii din Alaska fac presiuni de trei decenii pentru exploatarea resurselor de hidrocarburi din acest refugiu naţional, cu argumentul că aceasta va duce la crearea de locuri de muncă şi va genera venituri pentru statul american.

Citește și: Autostrada care a îngenuncheat o economie. China așteaptă plata datoriei

În baza unei legi votate la sfârşitul lui 2017 de Congres, Departamentul Internelor a aprobat în august un program ce deschidea calea pentru foraje pe 6.500 km2 într-o zonă de coastă la Oceanul Arctic.

În campanie, Biden a dat asigurări că va lua măsuri pentru a garanta în mod permanent protejarea zonei şi a impus un moratoriu într-un decret în prima sa zi la Casa Albă.

Decizia anunţată marţi 'este o etapă importantă' în realizarea acestei promisiuni, a comentat consiliera naţională pentru climă, Gina McCarthy.

Totuși, există și voci care pun pe primul plan interesele pur economice ale SUA. Departamentul Justiţiei a apărat săptămâna trecută un proiect de exploatare de petrol şi gaze propus de concernul ConcoPhilipps într-o altă zonă din Alaska şi autorizat sub administraţia Trump, apreciindu-l ca 'rezonabil' şi conform legii.