Când va fi gaza uzina de reciclare de la Galați, a fost întrebat profesorul Lucian Georgescu. ”Datele privind investiția efectivă sunt cele pe care le comunică autoritatea locală, în special Primăria, care a pus la dispoziție terenul pe care se desfășoară activitatea. Deci, nu m-aș băga în afirmații despre valoarea investiției, locul și așa mai departe. Ce pot eu să spun este că noi avem deja semnat acordul pentru laboratoarele de cercetare. Avem deja toate acordurile și urmează ca, în perioada următoare să trecem la treabă în paralel cu dezvoltarea investiției, care o să dureze ceva, presupun că undeva la un an și jumătate din momentul zero. O să fie pe picioare la un an, o linie de producție ar urma să fie gata în doi ani și apoi să fie cea de reciclare. Asta depinde de strategia pe care o dezvoltă în comun investitorul și UAT-ul, Primăria Galați”, a răspuns invitatul jurnalistului Val Vâlcu. 

Hydrogen Valley 

El a subliniază că apreciază ”foarte tare investiția de la Galați și componenta ei de producție și componenta de cercetare, foarte importantă. Dar dacă ne decarbonizăm până în 2026, eu am unele îndoieli că reușim să o facem. Depinde cu ce viteză mergem și cu ce viteză facem investiții. Spuneam mai devreme că pe data de 17 depunem o cerere de finanțare importantă pentru ceea ce noi numim deja Hydrogen Valley: Galațiul să fie o zonă de producție, utilizare, condiționare a hidrogenului. Acest lucru s-ar putea face într-un an sau în zece ani”, a subliniat profesorul universitar. 

În ceea ce privește producția de baterii, care, în Ungaria spre exemplu, a fost contestată pe motiv de poluare, Lucian Georgescu a spus că, în ultimă instanță, ”orice activitate de poluare umană industrială este potențial poluantă”. Prin ce, din moment ce nu scoate fum, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu. ”Noi suntem obligați să obținem autorizații de mediu care au, spre exemplu, o componentă de evaluare și prevenire de riscuri. S-ar putea produce, să zicem, o explozie cu scurgeri de litiu. Sau litiul să reacționeze cu apa, ceea ce produce oxigen și explodează direct. Sau grafenul, care este toxic, să fie eliberat în atmosferă printr-un fenemen de genul exploziei. Și atunci, toate aceste chestiuni intră în niște scenarii de risc- eu vorbesc despre respectarea legislației românești care este preluată integral din Directivele europene privind securitatea -, unde posibilitățile de poluare sunt extrem de reduse. În momentul în care se vor respecta - și sigur se vor respecta - toate normele, posibilitatea de poluare este extrem de redusă. Zero nu este niciodată”, a spus rectorul UDJG. 

Nimeni nu vine cu găleata de litiu

Într-o instalație industrială, a continuat invitatul zilei la DCNews, ”obținerea, într-o primă instanță a avizului și autorizației de mediu cuprinde inclusiv scenariile de risc. În momentul în care produci pulberi, cheltuielile pe care le ai pentru filtrare  sunt mai mari decât toate celelalte cheltuieli pe lanțul de producție existent. Aici lucrurile se vor face cu cea mai mare seriozitate”, a asigurat Lucian Georgescu. Bateriile includ pulberi, a întrebat Val Vâlcu. Da, a răspuns interlocutorul său, ”includ și pulberi. Grafenul se prezintă sub formă de pulbere, inițial. Toate sistemele sunt sisteme închise, încapsulate, nu există nimic deschis. Nu vine nimeni cu roaba de grafen, nici cu găleata de litiu. Lucrurile se fac la un nivel de tehnologie extrem de ridicat, pentru că respectă integral toate Directivele europene. Riscurile de poluare vor fi extrem de mici. Dar întotdeauna există ceva. Așa că, dacă ne ferim de tot, nu mai facem nimic, ne întoarcem și producem cartofi în fundul curții”, a concluzionat Lucian Georgescu. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.