Pământ crăpat cât vezi cu ochii, masive forestiere complet uscate de soare... Dacă spaniolii - în special locuitorii regiunilor sudice - sunt obișnuiți cu episoade de secetă severă, situația se înrăutățește. „Țara noastră se confruntă cu recorduri de temperatură din ce în ce mai îngrijorătoare, care se înregistrează tot mai devreme în fiecare an”, avertizează „El Independiente”.

Astfel, 74% din teritoriul spaniol ar fi amenințat cu „deșertificare”, potrivit cifrelor guvernului, care a lansat în 2022 un vast plan de „luptă națională împotriva deșertificării”. Sub presiunea combinată a agriculturii intensive și a încălzirii globale, zone întregi amenință să devină terenuri sterile, lipsite de viață, unde nimic nu va putea crește. 

Un fenomen devenit aproape ireversibil. „A face un centimetru de sol fertil este un proces foarte lung, care poate dura până la șapte sute de ani. Iar ploile torenţiale pot mătura toate aceste eforturi într-o clipă”, explică Jaime Martínez Valderrama, cercetător la Stația Experimentală Zone Aride (Eeza), intervievat de „El Independiente”.

„Grădina de legume a Europei”

În privința cauzele, se vorbește, desigur, despre încălzirea globală, dar și, sau mai ales, despre activitatea umană. „Principalul actor al deșertificării în Spania suntem noi, din cauza modului greșit în care utilizăm aceste resurse naturale cheie: solul și apa”, subliniază un grup de cercetători într-un articol publicat în „El Pais”. În ultimii ani, în ciuda climatului foarte uscat, mai multe provincii din sudul Spaniei au fost transformate în „grădina de legume a Europei”, livrând roșii, ardei și castraveți. Cum s-a reușit? Cu irigații, multe, unele legale, altele nu prea. 

„În ciuda deficitului de apă, Spania rămâne țara europeană cu cea mai mare suprafață de culturi irigate, cu 3,8 milioane de hectare, în principal în Andaluzia, Castilia-La Mancha și Castilia și Leon”, detaliază „El Pais” într-un alt articol pe această temă.

Un subiect politic

Dar într-o țară în care agricultura reprezintă 3% din PIB, subiectul este ușor inflamabil. „În termeni electorali, nu este o idee bună să enervezi fermierii”, subliniază cotidianul. Partidul de extremă dreapta Vox a înțeles acest lucru și a promis în programul său la ultimele alegeri generale că va aduce „apă din belșug în cele patru colțuri ale Spaniei”.

La rândul său, formația de stânga radicală Sumar a îndrăznit să propună „un moratoriu asupra irigațiilor intensive și o reducere treptată a irigațiilor superintensive”, detaliază „El Pais”. PSOE (stânga) al lui Pedro Sanchez și Partido Popular (dreapta) au pariat pe soluții mai consensuale, propunând reutilizarea apelor uzate sau desalinizarea apei de mare.

Strategia lui Vox nu a fost suficientă pentru a convinge alegătorii, deoarece partidul lui Santiago Abascal a pierdut 19 locuri în Parlament la ultimele alegeri din 23 iulie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.