Sectorul energetic se află într-un continuu proces de transformare şi reglementare, iar cei afectaţi nu sunt doar unii furnizori de energie electrică, ci şi consumatorii de rând, atât cei casnici, cât şi cei non-casnici.

Urmărind evenimentele din trecutul nu tocmai îndepărtat al Japoniei, putem trage concluzia că, în situaţia unei crize mai mult sau mai puţin aşteptate, sunt necesare metode de economisire a energiei electrice. Statele afectate de dezastrul de la Fukushima au adoptat măsuri de austeritate precum oprirea lifturilor, evitarea meciurilor de baseball şi fotbal din timpul nopţii sau stingerea luminilor în timpul orelor de vârf. Obiectivul Ministerului Mediului era unul curajos: reducerea consumului de energie cu 25%. 

În cazul nostru, procentele nu sunt atât de drastice pentru moment. Ţărilor membre ale Uniunii Europene le-a fost propusă reducerea consumului de gaze cu 15%, astfel putând fi compensate scăderile în importurile de gaz rusesc. În acest sens, cu puţin timp în urmă, la Bruxelles a fost adoptată măsura de a reduce cererea şi, ulterior, consumul în mod voluntar. Această măsură nu este una obligatorie, dar ar putea deveni în scurt timp. 

Acest procent de reducere a consumului trebuie atins între august 2022 şi martie 2023. Prin urmare, toate statele membre sunt nevoite să facă toate eforturile necesare şi posibile pentru a reduce riscul de penurie gravă. În caz de urgenţă, Bruxelles poate face această măsură obligatorie. Noul regulament are nevoie de aprobarea majorităţii calificate în domeniu din toate ţările membre, fapt ce a avut loc în cadrul consiliului de urgenţă al miniştrilor energiei la 26 iulie.

Sloganul „Save gas for a safe winter” (Economisiţi gaz pentru o iarnă sigură”) este din ce în ce mai răsunător, pe măsură ce riscul de a ajunge într-un punct critic se materializează. Statul rus a folosit deja exportul de gaz ca pe o armă şi slăbeşte securitatea energetică la nivel european. Rusia pune reducerea livrărilor de gaz pe seama unui pretext nefondat precum lipsa unei turbine. Guvernul german a sesizat acest lucru şi a acuzat statul rus pentru prelungirea reducerii livrărilor de gaze către Europa, susţinând că turbina urma să fie folosită abia în septembrie şi că acest pretext trebuie eliminat. 

Prin urmare, Europa ia măsuri rapide şi se grăbeşte să îşi umple depozitele de gaze pentru iarnă. Revenind pe plan naţional, premierul României a declarat că România are în prezent 55% din cantităţile de gaze asumate la nivel UE deja în depozite şi că gazul necesar va fi asigurat atât la nivelul consumatorilor casnici, cât şi la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii. 

România a fost adusă pe un traseu care protejează din ce în ce mai eficient consumatorii, iar procesul de liberalizare a pieţei energetice a asigurat un mare beneficiu consumatorilor: libertatea de a alege. Liberalizarea presupune ca fiecare persoană să aleagă, în mod gratuit, unul dintre furnizorii de energie care are oferta potrivită pentru consumul propriu. Apariţia pieţei concurenţiale ajută nu doar clienţii, ci şi furnizorii de energie electrică sau de gaze naturale, funcţionând pe baza cererii şi ofertei. 

În consecinţă, situaţia din sectorul energetic atât în spectru naţional, cât şi în cel european, a suferit reglementări de natură pozitivă şi negativă, iar traiectoria sa este puternic influenţat de situaţia politică la nivel global în relaţie cu influentul furnizor: statul rus.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.