Aspectele legate de munca de noapte se regăsesc printre întrebările adresate de româniei Inspecției Muncii, care oferă clarificările necesare. 

Munca de noapte înseamnă cea prestată între orele 22.00 - 6.00

Care sunt obligațiile salariatului:

- efectuează muncă de noapte în proporţie de cel puţin 30% din timpul său lunar de lucru

- efectuează muncă de noapte cel puţin 3 ore din timpul său zilnic de lucru

Durata normală a timpului de lucru, nu va depăşi o medie de 8 ore pe zi (calculată pe o perioadă de referinţă de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea repausului săptămânal).

Care sunt beneficiile de care se pot bucura salariaţii care lucrează de noapte:

- program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, cu menținerea salariului de bază

- spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază

Se precizează că femeile gravide, lăuzele şi cele care alăptează nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte.

Ce înseamnă repaus periodic

1. Pauza de masă

- durata zilnică a timpului de muncă > 6 ore = pauză de masă și alte pauze

- pauzele nu se includ în durata zilnică normală a timpului de muncă

2. Repausul zilnic

- între două zile de munca trebuie să existe un repaus de minim 12 ore consecutive

- muncă în schimburi, când salariații se înlocuiesc unul pe celălalt la acest post de muncă, potrivit unui program anume, presupune un repaus de minim 8 ore între schimburi

3. Repausul săptămânal

- Repausul săptămânal - 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica.

- Repausul săptămânal în alte zile = un spor la salariu

- activitate continuă de maxim 14 zile calendaristice = repaus cumulat + compensații de
cel puțin 150% din salariul de bază.

Citește și Salariat în România. Ochelarii de vedere, plătiți de angajator sau nu?

Se precizează că lucrătorul care petrece în fața calculatorului mare parte din timpul alocat activității de serviciu trebuie să beneficieze nu doar de examene medicale specializate pentru protecția vederii, ci și de dispozitive de corecție speciale. Dar, de cele mai multe ori, salariații din România nu sunt informați corect cu privire la acest aspect. Cum pot fi decontați ochelarii de vedere și care sunt condițiile pentru a obține acest drept de la angajator?

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1028/2006, angajatorul este obligat să realizeze o evaluare de risc a posturilor de lucru din punct de vedere al sănătății și securității în muncă. „art. 6. Angajatorii trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a remedia riscurile constatate pe baza analizei care face obiectul art. 5, ținând seama de efectele suplimentare și/sau combinate ale riscurilor identificate.” 

În plus, când un angajat consideră că întâmpină dificultăți de vedere, probleme apărute pe fondul muncii pe care o desfășoară, el are dreptul la un examen oftalmologic gratuit.

Același act normativ privind activitățile profesionale cu monitoare subliniază că orice angajat din România are dreptul de a beneficia de ochelari de vedere dacă își desfășoară activitatea în fața unor ecrane, cu anumite condiții:

„art. 14. Dacă rezultatatele examenului prevăzut la art. 12. sau ale examenului la care face referire art. 13 arată că este necesar și dacă nu se pot utiliza dispozitive normale de corecție, lucrătorilor trebuie să li se furnizeze dispozitive de corecție speciale, care să corespundă activității respective. (...)

art. 16. Protecția ochilor și a vederii lucrătorilor poate fi asigurată din punctul de vedere al costurilor în cadrul sistemului național de sănătate, în conformitate cu legislația în vigoare.”

Cu alte cuvinte, legea impune angajatorului achiziționarea sau decontarea, ori e câte ori va fi nevoie, a unei perechi de ochelari. Prin urmare, dacă în urma unui control de specialitate un salariat descoperă că vederea i-a fost afectată, el poate solicita decontarea unei perechi de ochelari (orice dispozitiv de corecție a vederii) de la angajator. Pentru alte detalii, citește mai departe AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News