Este destul de posibil ca Italia să ceară Bruxelles-ului să dea din nou dovadă de îngăduință în această toamnă. Țara, care trebuie să suporte deja o datorie publică de aproximativ 144% din PIB, mult peste media europeană, va întâmpina dificultăți în a respecta viitoarele reguli bugetare europene care vor fi puse în aplicare anul viitor. Iar motivul îl constituie încetinirea economică, care afectează întreaga zonă euro.

Pe fondul recesiunii din Germania, principalul partener comercial al Italiei, și al condițiilor economice precare, Giancarlo Giorgetti a anunțat deja că va fi "foarte complicat" să elaboreze următorul buget. De fapt, PIB-ul a scăzut cu 0,3% în trimestrul doi, în ciuda planului european de stimulare, care aduce mari beneficii țării, fără să scoată un ban din propriul buzunar. Prin urmare, guvernul italian speră ca "Europa să nu adopte o atitudine autodistructivă" prin adoptarea până la sfârșitul anului a reformei Pactului de Stabilitate, considerată prea exigentă.

Vechile reguli sunt prea stricte

"Vechile reguli sunt prea stricte și trebuie schimbate", afirmă ministrul afacerilor externe Antonio Tajani. Regula deficitului public de 3% a fost puternic criticată într-o țară în care deficitul a crescut la 8% din PIB până în 2022, în timp ce guvernul Giorgia Meloni urmărea să îl reducă la 5,6%. Obiectivul său este de a-l aduce la 4,5% în acest an și la 3,7% anul viitor.

Conform noilor reguli propuse de Bruxelles, țările cu un deficit mai mare de 3% și/sau o datorie mai mare de 60% din PIB vor trebui să prezinte un plan de ajustare bugetară pe o perioadă de patru ani (care poate fi extinsă la șapte) și vor fi obligate să își reducă deficitul cu 0,5 puncte din PIB în fiecare an, sub sancțiunea unei proceduri automate de infringement. Pentru Italia, acest lucru înseamnă o factură nesustenabilă cuprinsă între 8 și 15 miliarde de euro pe an.

Prin urmare, Roma ar dori să profite de actuala perioadă de dificultăți cu care se confruntă Germania pentru a opune țările din nordul Europei unui front de țări din sudul Europei, inclusiv Spania și Franța. Giancarlo Giorgetti a programat întâlniri informale cu omologii săi francez și spaniol în această toamnă, precum și alte întâlniri în marja unor evenimente diplomatice internaționale importante.

Un front improbabil

Cu toate acestea, acest front comun pare foarte puțin probabil. Într-un articol publicat duminică în paginile ziarului ”Corriere della Sera”, Laurence Boone, secretarul de stat francez pentru Europa, a declarat că "se opune unui climat de constrângeri cantitative în Europa în ceea ce privește deficitele. Dimpotrivă, UE trebuie să promoveze creșterea și stabilitatea prin noi reguli bugetare care să țină cont de circumstanțele naționale specifice". Iar interpretarea acestor cuvinte de cealaltă parte a Alpilor este evident pozitivă, constată Les Echos.

Dar, în primul rând, guvernul francez nu dorește să fie pus pe picior de egalitate cu țările din sud. În al doilea rând, nu intenționează să deschidă un front împotriva Nordului. Dimpotrivă. El face presiuni pentru crearea unui fond suveran de investiții european, pentru care sprijinul german va fi esențial, și militează pentru o nouă datorie comună care nu poate fi realizată fără Germania. Cu toate acestea, fără o anumită disciplină bugetară pe termen scurt - pe care Franța trebuie încă să și-o impună - va fi dificil să facă progrese în aceste chestiuni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.