Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu necesitatea de a mobiliza sute de miliarde de euro pentru a întări apărarea statelor membre. În acest context, Bruxelles-ul a decis să redeseneze rapid criteriile care definesc cheltuielile militare, după ce până acum s-a bazat pe o definiție mai strictă.

Summit crucial pentru securitatea europeană

Liderii celor 27 de state membre urmează să se angajeze joi, în cadrul unui summit la Bruxelles, să consolideze capacitatea militară și economică a UE. Această decizie vine pe fondul incertitudinilor legate de relațiile comerciale și de securitate cu Statele Unite sub administrația Donald Trump, dar și în contextul sprijinului continuu pentru Ucraina.

Pentru a crește investițiile militare și a proteja flancul estic al Europei în fața amenințării ruse, UE a decis ca cheltuielile de apărare să fie exceptate de la regulile privind deficitul bugetar timp de patru ani.

Redefinirea cheltuielilor militare

Deși aceste investiții vor contribui la compensarea deceniilor de subfinanțare a securității continentului, ele vor fi permise doar dacă statele membre ajung la un acord privind ce anume trebuie inclus în categoria cheltuielilor de apărare.

Până acum, UE clasifica anumite proiecte în alte categorii de cheltuieli. De exemplu, construcția unei fabrici de muniție era considerată investiție în infrastructură, nu cheltuială de apărare. Acest lucru a fost evident în cazul Poloniei, care a început să construiască o fabrică de 5 miliarde de zloți (1,2 miliarde de euro) și a descoperit că nu se încadra în definiția oficială a cheltuielilor militare.

Prin aceste schimbări, UE încearcă să accelereze investițiile în apărare și să se adapteze rapid la noua realitate geopolitică.

UE extinde definiția cheltuielilor de apărare

Până în prezent, Uniunea Europeană a avut o definiție destul de strictă a cheltuielilor de apărare, incluzând doar echipamentele livrate (tancuri, avioane, tunuri) și excluzând costurile pentru formare, angajare și salarizare a echipajelor de tancuri, piloților și mecanicilor.

Extinderea domeniului de aplicare

Această definiție urmează să fie lărgită pentru a include majoritatea produselor legate de apărare, inclusiv bunurile cu dublă utilizare, care pot avea atât un scop militar, cât și civil. Exemplele includ:

• Întărirea drumurilor și podurilor pentru a facilita trecerea tancurilor
• Producția de drone, elicoptere, sateliți și radare
• Construirea de adăposturi subterane
• Alinierea la standardele NATO

Noua definiție este mai apropiată de criteriile NATO, care solicită statelor membre să aloce cel puțin 2% din PIB pentru cheltuieli militare. Cu toate acestea, NATO oferă o marjă largă de interpretare, lăsând la latitudinea fiecărui stat să stabilească ce se încadrează în acest prag.

Divergențe între statele membre

În cadrul negocierilor, unele state au propus extinderea definiției cheltuielilor de apărare, însă anumite solicitări au fost respins de oficialii europeni:

Italia a cerut includerea costurilor de gestionare a imigrației nord-africane, însă UE a refuzat, argumentând că protecția frontierelor nu este considerată apărare, decât dacă se referă la structuri militare împotriva unei invazii.

Spania a propus ca proiectele legate de schimbările climatice să fie incluse în cheltuielile de apărare, însă și această solicitare a fost respinsă.

Cazul securității cibernetice

Deși securitatea cibernetică nu este considerată parte a apărării, UE ar putea accepta ca echipamentele IT achiziționate de armată pentru a preveni atacurile cibernetice să fie încadrate în această categorie.

„Ideea este ca aceste cheltuieli să fie relevante pentru apărare”, a declarat un oficial al UE, subliniind nevoia unei definiții clare, dar și flexibile.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.