Peisajul lunar al Islandei, care a convins NASA să își trimită astronauții acolo în 1965 și 1967 pentru a pregăti misiunile Apollo, nu este doar o "pustietate magnifică", așa cum l-a numit Buzz Aldrin. În lunile iunie și iulie, lupinii înfloresc pe marginea drumurilor, pe marginea lacurilor și cascade, sau în vastele zone dintre munți.

Aceste flori mici, în nuanțe de mov, roz și alb, se ascund printre frunzele mari și verzi de digitație și adaugă o notă de culoare peisajelor deja grandioase ale insulei vulcanice pe care vizitatorii se grăbesc să le imortalizeze. Se spune că Lupinus nootkatensis a fost cultivat pentru prima dată în mica țară nordică chiar la sfârșitul secolului al XIX-lea, fără a îmbrăca într-un veșmânt proaspăt și plăcut ochiului dealurile sterpe și stâncoase din jurul Reykjavíkului.

Reintrodusă în 1945 de către Serviciul forestier islandez din câteva semințe și un nodul de rădăcină din Alaska, planta s-a răspândit ca un foc de paie la sfârșitul anilor 1970, odată cu exodul rural. "Oamenii au plantat lupin pentru a opri eroziunea în jurul orașelor", explică Throstur Eysteinsson, directorul Serviciului Forestier Islandez. Bogată în azot, planta perenă servește drept ancoră pentru materia organică și are o durată de viață de până la patru decenii. Astăzi, lupinii pot fi găsiți în fiecare oraș și sat din Islanda.

O "specie străină invazivă"?

Unii critici, biologi și proprietari de cabane de vară care nu o doresc în grădinile lor consideră că floarea este agresivă, amenințând în special plantele indigene, și încearcă să o distrugă. Ministerul Mediului a declarat-o chiar "specie exotică invazivă" în urmă cu aproximativ zece ani.

"Nu există nicio dovadă că lupinii reduc biodiversitatea. De asemenea, nu există nicio dovadă că ar fi provocat un declin al altor specii, deoarece răspândirea sa, deși este larg răspândită, nu este foarte semnificativă", respinge Throstur Eysteinsson. Cea mai recentă estimare este că lupinul acoperă aproximativ 30 000 de hectare, adică 0,3% din suprafața Islandei. 

"Creează terenuri cu vegetație și îmbunătățește creșterea copacilor într-un mod mult mai ieftin decât, de exemplu, împrăștierea de îngrășăminte chimice", conchide el. Ceea ce înseamnă, din partea statului, mai puține cheltuieli pentru menținerea fondului forestier. Cu alte cuvinte, lupinul a devenit un aliat important în țara considerată a fi cea mai puțin împădurită din Europa. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.