Piața digitală: politici în materie de concurență 

Mircea Cosea / 18 dec 2020 / 12:09
Piața digitală: politici în materie de concurență 
Piața digitală: politici în materie de concurență 

Teoria generală a pieței și a politicilor concurenționale este bine cunoscută dar ne aflăm într-un moment în care se cere o revenire asupra unor aspecte care tind să se particularizeze în funcție de evoluțiile geopolitice și a consecințelor crizei covid.

Este necesară o analiză mai actualizată ca urmare a individualizării unui segment de piață cu caracteristici speciale, adică a pieței unei mărfi de o natură cu totul specială.

Vorbim despre ” piața digitală”

Problemele relative la această piață au devenit în ultima perioadă extrem de prezente în economia mondială prin discuțiile și deciziile luate în diferite țări privind trecerea la 5G și situația creată prin acțiunea politică a fostei administrații Trump de interzicere a participării pe piața digitală a compaiei Huawei.

Este o piață diferită din punctul de vedere ale funcționării mecanismelor concurenționale și al diferitelor modalități de reglementare?

Revoluția digitală ridică oportunități fără precedent pentru actorii economici și consumatori. Cu toate acestea, apariția economiei digitale pune, de asemenea, sub semnul întrebării multe modele economice tradiționale și perturbă echilibrul de putere care exista până acum între diferiții actori de pe piață. Prin urmare, autoritățile legislative sunt invitate să adopte noi standarde pentru a face față provocărilor reprezentate de digitalizare. Între timp, această sarcină este transferată de facto autorităților de concurență. La nivel european și național, aceste autorități sunt sub presiune, deoarece au acum responsabilitatea de a pune în aplicare cadrul legislativ existent pentru a aborda disfuncționalitățile pieței generate de digitalizare. Există două consecințe pentru digitalizare pe piețe. În primul rând, digitalizarea a condus la crearea de noi piețe în care actorii economici, ar fi platformele digitale, concurează pentru a atrage cât mai mulți consumatori la serviciile lor. În al doilea rând, digitalizarea a permis noilor concurenți să pătrundă pe piețele ocupate anterior de operatorii economici tradiționali. Pentru a numi câteva, Uber și Airbnb concurează acum cu jucătorii tradiționali. (vezi: ”Conference des Nations Unies sur le commerce et developpment. ” Concurrence dans le contexte de l’economie numerique” 1/05/2019)

Pentru o analiză coerentă trebuie spus încă de la început că  există unele particularități ale marfurilor acestei piețe.

Astfel, platformele digitale se bazează pe noi modele de afaceri și funcționează cu algoritmi de colectare și prelucrare a datelor care sunt utilizați pentru luarea deciziilor. Aceste platforme se caracterizează prin costuri inițiale ridicate și costuri marginale scăzute. Tehnologiile necesare pentru stocarea și prelucrarea datelor pot fi costisitoare, dar odată ce un sistem este operațional, costul marginal al datelor este scăzut, iar datele pot contribui la îmbunătățirea algoritmilor pentru a oferi consumatorilor servicii mai bune și mai personalizate. Această structură de cost se caracterizează prin economii semnificative de scară  care pot încuraja concentrarea pieței de date în mâinile doar a câtorva companii.

Pe de altă parte, ritmul rapid al dezvoltării tehnologice a schimbat natura piețelor și a modelelor de afaceri, ceea ce ridică o serie de probleme de drept și politică în domeniul concurenței care trebuie adaptate la noile realități ale pieței și la noile modele de afaceri pentru a se asigura că piețele sunt competitive. Analiza pleacă de la specificul testului privind bunăstarea consumatorilor care este în prezent baza legislației antitrust și este utilizat pentru a măsura beneficiul sau prejudiciul pentru consumatori în funcție de nivelul prețurilor. O problemă relativ la  criteriul bunăstării consumatorilor este dificultatea de a analiza prețurile în piețele online, din cauza fluctuației rapide a prețurilor și a personalizării acestora cu ajutorul algoritmilor. În plus, prețul nu este cel mai bun criteriu pentru analiza concurenței pe aceste platforme, deoarece multe servicii sunt oferite gratuit, chiar dacă, în realitate, consumatorii furnizează datele lor cu caracter personal în schimb. Anumite practici utilizate de platformele dominante sau ca urmare a fuziunilor pot cauza în continuare consumatorilor prejudicii nefinanciare. Prin urmare, testul privind bunăstarea consumatorilor ar trebui extins pentru a include alți parametri, ar fi protecția vieții private și a alegerii clienților, protecția datelor cu caracter personal, nivelul costurilor de transfer și gradul de captivitate a clienților.

Testul privind bunăstarea consumatorilor  care, așa după cum s-a menționat mai sus, este în prezent baza legislației antitrust și este utilizat pentru a măsura beneficiul sau prejudiciul pentru consumatori în funcție de nivelul prețurilor a demonstrat  în mai multe țări europene ( Germania, Franța, Spania, Croația, Portugalia) că , în condiții de concurență normală, compania Huawei reprezintă oferta cea mai avantajoasă. La aceiași concluzie au ajuns și experți independenți români.(vezi:”Capital” 20/08/2020).

Realitatea de după 2018, data la care se consideră declanșat de către fosta administrație Trump a războiului comercial cu China , arată promovarea pe piața digitală a unor decizii care nu au nimic în comun cu testul privind bunăstarea consumatorului.

Astfel, în baza unui memorandum încheiat cu acea administrație, o serie de țări europene (dar și asiatice) au interzis intrarea pe piața lor 5G a companiei Huawei.

Eliminarea companiei Huawei sub pretextul suspiciunii de spionaj electronic este, fără îndoială, o practică ce încalcă principiile și politicile liberei concurențe, așa după cum sunt ele statuate de către Organizația Mondială a Comerțului. ( vezi : FIDE XXIX Congress The Hague 2020. ”Droit europeen de la concurence et l’economie numerique”.)

Situația este cun atât mai greu de înțeles cu cât la nivelul Uniunii Europene există o reglementare clară a ceea ce presupune libera concurență pe propria piață.

Astfel, ”concurența obligă  în mod constant să se ofere cea mai bună gamă de produse la cel mai bun preț sau riscă ca unii consumatori să apeleze la concurenții lor. Într-o piață deschisă, jocul competitiv este esențial, în beneficiul consumatorilor. Cu toate acestea, se  încearcă uneori să se limiteze concurența. Autorități precum Comisia trebuie să prevină sau să pedepsească un astfel de comportament anticoncurențial pentru a asigura buna funcționare a piețelor produselor. Comisia monitorizează și sancționează, dacă este cazul:

acorduri între societăți care urmăresc să restrângă concurența, cum ar fi înțelegerile sau alte acorduri neloiale, în care societățile convin să nu concureze și să încerce să își stabilească propriile norme;

abuz de poziție dominantă, atunci când un actor important încearcă să-și înlăture concurenții de pe piață;

fuziuni și alte astfel de acorduri, prin care societățile decid să își combine eforturile, temporar sau permanent; aceste acorduri sunt legitime, cu condiția să extindă piețele și să aducă beneficii consumatorilor;

eforturile de deschidere a piețelor către concurență (liberalizare), în domenii precum transporturile, energia, serviciile poștale și telecomunicațiile. Deoarece aceste sectoare au fost adesea sub controlul monopolurilor publice, este esențial să se asigure că procesul de liberalizare și să nu confere un avantaj neloial acestor foste monopoluri;

ajutor de stat pentru întreprinderi, și anume sprijin financiar acordat de guvernele naționale anumitor întreprinderi. Aceste ajutoare sunt permise cu condiția să nu împiedice concurența efectivă și loială între întreprinderile stabilite în UE și să nu dăuneze economiei;

cooperarea cu autoritățile de concurență din țările UE, care trebuie să asigure punerea în aplicare a legislației UE în domeniul concurenței. Această cooperare ar trebui să permită aplicarea legislației UE în același mod în întreaga UE.” (vezi: Raport: Concurrence a l’ere du numerique. Commission Europeenne. 4/04/2020).

Cu toate acestea, piața digitală europeană prezintă disfuncționalități concurenționale.  

Pentru a înțelege mai bine disfuncționalitățile existente în prezent pe piața digitală europeană ca urmare a încălcării normelor liberei concurențe este semnificativă  situația creată  pe piața digitală suedeză.

O prezentare bazată pe o foarte bună informare asupra acestei situații a publicat-o la data de 3 decembrie 2020 ” Economica-net”.

Consider că este util să reiau unele fragmente din această analiză în speranța că ”repetarea” poate atrage mai bine atenția decidenților noștri politici asupra unei situații care poate apare și la noi dacă vor urma ad literam ”indicațiile” unui memorandum semnat cu fosta administrație Trump, fără a evalua independent și responsabil ceea ce este mai avantajos și mai profitabil pentru economia românească.

Decizia arbitrară a Autorității Suedeze pentru Poștă și Telecominicații(PTS) de interzicere a furnizorilor chinezi de echipamente de telecomunicații a adeterminat ca la 5 noiembrie 2020, Huawei să formuleze un recurs în contencios administrativ la Stockholm, solicitând suspendarea aplicării deciziei. Mai exact, Huawei a solicitat autorităților administrative suedeze să elimine condițiile arbitrare care interzic contractarea Huawei ca furnizor pentru operatorii de rețea 5G. Instanța administrativă de la Stockholm a admis cererea de suspendare din partea Huawei, dispunând suspendarea deciziei oficialitățillor suedeze.

Este important de evidențiat că decizia Curții de Apel subliniază faptul că prin interzicerea Huawei ”se încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor și nu este justificată în temeiul derogării de securitate publică prevăzută la articolul 36 din TFUE Articolul 34 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) cuprinde principiul liberei circulații a mărfurilor și interzice statelor membre UE să impună restricții cantitative sau măsuri echivalente asupra mărfurilor comercializate pe piața internă”. Important este și faptul că în decizia Curții de Apel se clarifică modul corect prin care o companie poate fi acuzată de atentat la siguranța națională, așa după cum a fost acuzată compania Huawei. În acest context, CJUE a remarcat că aplicarea derogării de la securitatea publică „trebuie să fie justificată de circumstanțe obiective corespunzătoare nevoilor de securitate publică". Este important de reținut că este de competența statului membru care invocă derogarea să demonstreze că astfel de „circumstanțe obiective" sunt într-adevăr prezente. În cazul deciziei PTS, nu există dovezi că autoritatea de reglementare suedeză a considerat o „amenințare autentică și suficient de gravă care afectează unul dintre interesele fundamentale ale societății". PTS nu a efectuat nicio evaluare individuală de risc pe caracteristicile specifice ale celor doi furnizori chinezi pentru a demonstra că circumstanțele operațiunii lor sunt „circumstanțe obiective" care indică existența unei amenințări „autentice și suficient de grave" pentru securitatea cibernetică a Suediei. ”

Deocamdată, în România nu există o decizi finală relativ la 5G dar este previzibil că decizia va fi în concordanță cu memorandumul semnat cu fosta administrație Trump deși , prin intermediul europarlamentarului Traian Băsescu, opinia publică a fost informată asupra faptului că ”liberalii„ au primit observații de la Comisia Europeană:  Nu eliminați din competiție, fără motive, o firmă. Lăsați competiția liberă!”. (vezi : DcNews.2/12/2020).

Cu sau fără observațiile Comisiei Europene, decizia României ar trebui să fie bazată pe principiile liberei concurențe, pe care le-am acceptat și ne-am obligat să le respectăm ca membru cu drepturi depline al UE, după o atentă și responsabilă evaluare a ofertei cele mai profitabile pentru interesele și posibilitățile economiei românești.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play


Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.874
Diferența 0.0002
Zi precendentă 4.8738
USD
Azi 4.0034
Diferența -0.0114
Zi precendentă 4.0148
Schimb
in
Curs valutar | Actualizat la 22-01-2021
EUR flag1 EUR = 4.8740 RON
USD flag1 USD = 4.0034 RON
GBP flag1 GBP = 5.4696 RON
CHF flag1 CHF = 4.5255 RON
AUD flag1 AUD = 3.0904 RON
DKK flag1 DKK = 0.6551 RON
CAD flag1 CAD = 3.1524 RON
HUF flag1 HUF = 0.0137 RON
JPY flag1 JPY = 0.0386 RON
NOK flag1 NOK = 0.4720 RON
SEK flag1 SEK = 0.4832 RON
XAU flag1 XAU = 238.5807 RON
Monede Crypto
1 BTC = 130319.04RON
1 ETH = 4943.08RON
1 LTC = 556.43RON
1 XRP = 1.10RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 1.88% p.a.
ROBOR:
3 luni: 1.60%
6 luni: 1.71%
12 luni: 1.78%
EURIBOR:
3 luni: -0.5430 %
6 luni: -0.5270 %
12 luni: -0.5050 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
Indice Ultima valoare Variatie
BET 10305.73 -0.07%
BET-BK 1947.11 -0.31%
BET-FI 44552.14 -0.11%
BET-NG 752.90 -0.14%
BET-TR 17351.01 -0.07%
BET-XT 914.93 -0.13%
BET-XT-TR 1547.75 -0.13%
BETPlus 1538.83 -0.07%
RTL 21570.88 -0.39%
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington
Un altfel de Washington

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES

Copyright 2021 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
nxt.201
YesMy