Îmbrăcat într-un combinezon alb și cu masca de gaz la îndemână, Ole Jørgen Grønvold măsoară pe o plită încinsă umiditatea unei pulberi întunecate, o „masă neagră”, considerată noul „aur negru” pentru planetă. În sud-estul Norvegiei, cea mai mare fabrică de reciclare de acest fel din Europa transformă bateriile de mașini electrice uzate sau defecte într-un amalgam sub formă de pulbere de nichel, mangan, cobalt, litiu și grafit. Obiectivul? Reutilizarea acestor metale esențiale pentru a fabrica baterii noi, elemente-cheie în tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon.

„Cu cât calitatea componentelor este mai mare, cu atât este mai ușor să le folosești pentru reciclare”, explică tehnicianul din containerul care îi servește drept laborator. O asociere între gigantul norvegian de aluminiu Norsk Hydro și producătorul suedez de baterii Northvolt, Hydrovolt a deschis anul trecut această fabrică într-un ansamblu de clădiri ce trec, practic, neobservate din orașul-port Fredrikstad. În câteva luni, site-ul ar trebui să poată procesa 12.000 de tone de acumulatori litiu-ion pe an, echivalentul a 25.000 de mașini electrice.

Pionier în acest domeniu, Norvegia, unde electricitatea provine aproape exclusiv din surse regenerabile, este campionul incontestabil al acestor vehicule cu emisii zero, care reprezintă peste 80% din noile sale înmatriculări.

Mina de deasupra solului

Golite de electricitater, impunătoarele pachete de baterii, cântărind o jumătate de tonă fiecare, sunt decapate metodic pentru a recupera până la 95% din metale: aluminiul este reciclat de Norsk Hydro și celebra „masă neagră” vândută producătorilor de baterii. „Este aurul negru care ne face să trăim”, rezumă Glenn Østbye, director interimar al Hydrovolt și șeful fabricii pe care o vizitează, purtând cască și ochelari de protecție.

Un „aur negru” care, pentru că provine mai degrabă din reciclare decât din exploatarea mineritului în țări îndepărtate, se mândrește cu faptul că este prietenos cu mediul. "Reciclarea bateriilor este, în multe privințe, o alternativă la minerit. Am construit un fel de mină supraterană", a spus directorul de operațiuni al Hydrovolt, Andreas Frydensvang. „O baterie poate fi transformată într-o nouă baterie la infinit”, spune el.

Această reciclare contribuie la suveranitatea europeană a metalelor critice, pandemia de Covid și apoi războiul din Ucraina, ilustrând dependența problematică a continentului pentru aprovizionarea cu materii prime. „Pe un continent precum Europa, avem piețe mari pentru desfacerea mărfurilor, dar avem puține resurse proprii: la scară globală, nu suntem o superputere minieră pentru cupru, cobalt sau nichel”, notează Julia Poliscanova, manager al ONG-ului Transport & Mediu.

„Una dintre opțiunile disponibile pentru noi este, prin urmare, să reciclăm deșeurile [...] mai ales că reciclarea durează mult mai puțin decât deschiderea unei mine”, a spus ea.

Prețioasa ”masă neagră”

Potrivit ONG-ului, recuperarea bateriilor la sfârșitul duratei de viață sau aruncate de producători ar putea face posibilă acoperirea „între 8 și 12% cel puțin din necesarul critic de metal” în Europa în 2030 și „între 12 și 14% în 2035".

De asemenea, Parlamentul European a adoptat recent reguli menite să facă bateriile mai durabile și mai ușor de reciclat. Dar, insistă doamna Poliscanova, Europa ar trebui să înceteze să-și mai exporte prețioasa „masă neagră” în țări terțe, în principal China și Coreea de Sud, și să-și dezvolte propriile complexe hidrometalurgice. Pentru că această altă verigă crucială a lanțului de reciclare, care face posibilă extragerea și separarea metalelor conținute în pulbere, este încă rară pe continent sau la scară limitată (Revolta în Suedia, Eramet în Franța etc.).

Ajutorul guvernamental este necesar și pentru ca numeroasele proiecte de fabrici de baterii să vadă efectiv lumina zilei, creând astfel un ecosistem favorabil reciclatorilor, adaugă șeful ONG-ului. „Cel mai important lucru pentru noi este gradul de adoptare a mașinilor electrice, astfel încât să existe un rezervor de baterii scoase din uz, și producția anunțată de celule pentru că și asta generează o mulțime de baterii la deșeuri”, spune Frydensvang. Așa că ne uităm la țări precum Germania, Franța și poate puțin și la Statele Unite".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News