A fost aproape desființată

”Importăm tot ceea ce mâncăm, chiar dacă suntem mai producători de grâu, de floarea soarelor, de porumb, le exportăm așa cum sunt și importăm alimente. De ce? Eu o spun, iar dacă nu place cuiva, să mă sune și să discutăm. Pentru că, la nivelul Uniunii Europene, România este considerată un mare concurent de câteva țări mari producătoare de alimente. Cum ar fi Franța, Olanda, Danemarca, cel mai mare producător de unt și de brânzeturi, chiar și Italia”, spus profesorul de economiei, subliniind, totodată, că ”politica economică a Uniunii Europene din ultimii ani, ajutată și de unul dintre comisarii UE, român, a fost aceea de a pune economia României într-o situație dificilă față de alții. Și ca subvenții, și ca irigații, și ca orice. Tot ceea ce înseamnă industrie prelucrătoare în România a fost aproape desființată”, subliniază invitatul jurnalistului Mihai Ciobanu.

Când prezinți o cifră, compar-o cu alții 

Mergând mai departe, Mircea Coșea să exemplul devenit deja clasic cu zahărul. ”Noi nu mai producem zahăr în țară, eram exportatori, noi nu mai cultivăm sfeclă de zahăr, pentru că nu avem unde să o prelucrăm, astfel că importăm peste 90%. Dacă am putea să reducem importul la alimentele de bază, inflația ar scădea, la fel și prețurile, deoarece cu fiecare unitate de import, noi importăm și inflație, care vine automat din exterior. Această politică a Guvernului de a umbla la efectele focusate doar pe o anumită categorie a populației, nu poate să fie mentenabilă, pentru că România nu are capacitatea de a finanța sine die această politică socială. Atâta timp cât economia nu funcționează, iar acest lucru se vede din cât produce și din cât colectează la buget, atâta timp cât, paradoxal, Guvernul atacă tocmai această parte a economiei care ar trebui să fie sprijinită, și anume economia reală, cea privată, care este zilnic atacată prin impozite, taxe, fel de fel de invenții, ca să nu spun altfel, ale ANAF-ului, care trebuia să urmărească niște averi calculate cu pixul, fel de fel de lucruri de acest gen, care gonesc capitalul din România și care, pe de altă parte, nu aduc un spor de producție. Avem, conform declarațiilor foarte festiviste ale Guvernului, cele mai mari investiții străine în România în anul 2022. Este o cifră care este dată acolo, dar care, din punctul meu de vedere, este total nesemnificativă, pentru că, dacă ne uităm puțin peste graniță, vedem că Ungaria are dublul acestei cifre și nu are investiții în frigidere, în mașini de spălat, biciclete sau alte asemenea lucruri de consum. Ei au investiții în cele mai moderne baterii. Atunci când prezinți o cifră, fă o comparație cu alții și ai să vezi că suntem în urma lor, în urma multora”, a subliniat profesorul Coșea. 

România are bani

El susține că România a rămas ”în urma tuturor din punct de vedere al pregătirii pentru euro, ca să nu mai vorbim de Schengen. Toate lucrurile acestea arată că este nevoie de o schimbare. Iar această schimbare înseamnă o nouă mentalitate guvernamentală. Nu se mai poate discuta despre lipsa de bani. România are bani. România are șase miliarde de euro, conform datelor publice, la Banca Națională, pe care nu îi folosește pentru că nu are proiecte. Este atât de greu pentru guvernanții noștri care au, majoritate parlamentară, să aibă o viziune asupra viitorului economiei României care să fie restructurată și apăs pe acest cuvânt, restructurată. Structura economiei României este depășită, este învechită. Caracteristica economiei României este că valoarea adăugată pe care o generează este sub media europeană, iar cea mai mare parte a acestei valori adăugate este capitalizată în exterior prin prețurile de transfer pe care le practică cei care lucrează în România. Trebuie să avem o schimbare structurală, să trecem de la faza a doua a revoluției industriale, care este manufactura, pentru că noi avem o industrie manufacturieră: noi manufacturiem autoturismele, pentru că nu le-am proiectat noi, nu le-am desenat noi, nu le-am inovat noi. Producem pentru o piață care este în decădere, pentru că piața auto clasică în Europa occidentală se schimbă rapid spre alte tipuri de producție, pe care noi nu o avem încă. Prin urmare, riscăm să avem o pierdere de contracte, iar industria o să scadă, dar și o pierdere de beneficii, pentru că manufactura nu te ridică la nivelul unei valori adăugate normale, a explicat specialistul în economie. 

Trebuie să vedem unde suntem și noi buni

Deci, a continuat Mircea Coșea, ”trebuie schimbată structura. Cum? În primul rând trebuie să facem o evaluare pe baza unor vechi teorii economice, nu trebuie inventate. Este teoria avantajelor comparative. Să vedem ce avantaje are România ca să poată să iasă pe piață. Să ne uităm ce au făcut alții. Polonezii, spre exemplu. Acum 20 de ani, polonezii au practicat această idee a avantajelor comparative și au ajuns la concluzia că nu sunt apți să concureze cu alții la avioane, la tehnică de calcul. Dar sunt foarte buni la producția de mere, la producția de alimente pentru animale, care este o piață enormă, de altfel, la producția de melci. Și iar o să râdeți, dar nu! Un kilogram de melci se vinde cu câteva mii de euro! La producția de carne de vacă și la producția de lactate. Polonia a făcut eforturi mari, a acordat subvenții, iar acum a ajuns primul producător de mere din lume. A depășit Statele Unite și China. Noi suntem invadați de mere poloneze. Și uitați-vă la industria farmaceutică poloneză, câte medicamente produce sub licență. Deci trebuie să vedem unde suntem și noi buni”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News