Decizia a fost luată în comun de ministrul Agriculturii, Desislava Taneva, şi cel al Mediului şi Apelor, Emil Dimitrov, pentru a proteja următoarele specii de sturioni: nisetru (Acipenser gueldenstaedtii), cegă (Acipenser ruthenus), păstugă (Acipenser stellatus) şi morun (Huso huso).

Actuala interdicţie, tot pentru o perioadă de cinci ani, a fost introdusă la 1 ianuarie 2016.

Sturionii capturaţi în mod accidental trebuie aruncaţi imediat în apă, indiferent de condiţia în care se află. De asemenea, căpitanii navelor de pescuit trebuie să înregistreze în jurnalul navei următoarele informaţii referitoare la fiecare sturion capturat în mod accidental: specia, sexul, greutatea şi mărimea. Pescarii amatori sunt şi ei obligaţi să raporteze aceste informaţii cu privire la sturionii capturaţi în mod accidental.

Citește și Masca la școală. Decizie ZDROBITOARE a Curții Constituționale

În luna mai 2016, România a prelungit şi ea interdicţia totală a pescuitului de sturion în Dunăre pentru o perioadă suplimentară de cinci ani. Interdicţia se aplică în continuare pentru toate cele cinci specii de sturioni din Dunăre: cegă, morun, nisetru, păstrugă şi viză. De asemenea, se aplică şi pentru vânzarea de produse, cum ar fi carne şi caviar, provenite de la sturionii sălbatici din Dunăre. Pescuitul sturionilor a fost interzis pentru prima oară în România, în 2006, pentru o perioadă de 10 ani. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.