Obiectivul este de a ajunge la un buzunar de magmă adânc de doi kilometri. Suficient pentru a afla mai multe despre magmă și pentru a dezvolta o nouă sursă de energie. De altfel, peste 90% din sistemul de termoficare al Islandei și 27% din energie electrică pe care o consumă provin din energie geotermală. 

Proiectul „Patul de testare Krafla Magma” este însă la o scară diferită. Recuperând direct aburul emanat de magmă, ar deveni posibilă exploatarea unei temperaturi de aproximativ 1000 de grade, față de cele 250 de grade din momentul de față. 

Dacă această tehnologie va funcționa, va permite dezvoltarea unor centrale electrice mult mai ieftine și considerabil mai eficiente. Björn Guðmundsson, directorul acestui proiect, își imaginează chiar exportul acestei tehnici, deoarece camere de magmă se găsesc în multe alte țări ale lumii.

„Desigur, compania națională de energie electrică va beneficia de metoda pe care o creăm. Dar vedem aceasta ca pe o platformă pentru a experimenta și dezvolta această metodă și a o folosi la scară globală”, a declarat el plin de entuziasm. 

Provocarea căldurii

Temperaturile extreme ale acestui buzunar de magmă constituie principala provocare actuală. „Provocarea este de a crea puțuri care să reziste într-un astfel de mediu, motiv pentru care, în prezent, sunt testate diverse chipamente”, a continuat Björn Guðmundsson.

„Încercăm, de asemenea, să găsim soluții pentru a plasa senzori în această magmă, care are 970 de grade. Sunt proiectele la care vom lucra în următorii doi ani înainte de a trece la treabă, înainte de a porni săpăturile.

Un proiect de 100 de milioane de dolari

Deși impresionantă, această tehnică este considerată cu risc scăzut. În urmă cu patru ani, aproximativ zece experți de la universități din Islanda, Statele Unite, Anglia și Italia au prezentat guvernului islandez concluziile lor. 

Raportul lor explică faptul că „majoritatea factorilor de risc sunt fie de probabilitate scăzută, fie de severitate scăzută. Nu se așteaptă ca acestea să aibă un impact critic asupra progresului proiectului propus.

Totuși, finanțarea proiectului, estimat la 100 de milioane de dolari, nu va fi ușor de asigurat. Parțial, va fi susținută de guvern și de compania națională de electricitate. Au fost demarate deja discuții ca alte țări și firme private care susțin proiectul și care ar putea contribui la acest efort financiar. Dacă totul merge bine, primul foraj ar trebui să aibă loc în doi ani.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.