5,58 euro pentru un pachet de 400 de grame de unt moale, 2,89 euro pentru un litru de lapte semidegresat, 5,42 euro pentru un pachet de 200 de grame de cafea... În pofida introducerii, în urmă cu aproape cinci luni, a  acelui coș antiinflație, Grecia nu a reușit să țină în frâu creșterea prețurilor la alimente care continuă să apese asupra bugetelor gospodăriilor.

"Kalathi tou nikokiriou", "coșul pentru gospodării", este în vigoare de 19 săptămâni și este acum bine cunoscut de greci. Adoptată în toamnă, legea îi obligă pe distribuitori să ofere cel puțin un produs din 60 de categorii de alimente (au fost 31 la început) la preț preferențial sau riscă o amendă de 5.000 de euro pe zi. Printre acestea se numără untul, ouăle, pasta de dinți, scutecele pentru copii etc. La începutul Postului Mare, guvernul a adăugat pe listă fructele de mare congelate și halva, un desert tradițional deosebit de popular în această perioadă a anului.

Cincisprezece luni succesive de creșteri

"În a nouăsprezecea săptămână a "coșului", prețurile se prezintă astfel: din 1.134 de produse, 101 (8,91%) au crescut, 106 (9,35%) au scăzut, iar 927 (81,75%) au rămas stabile! La valoarea totală a 'coșului', după scăderea de săptămâna trecută, avem o stabilizare", a comentat ministrul Dezvoltării și Investițiilor, Adonis Georgiadis, care a inițiat măsura și ține o evidență săptămânală.

În pofida acestei satisfacții, creșterea prețurilor este departe de a fi stăpânită: dacă inflația în Grecia a fost de 7% în ianuarie, față de 9,3% pentru întregul an 2022, acest lucru se datorează, în mare măsură, scăderii prețurilor la energie. Potrivit Eurostat, indicele prețurilor alimentelor a crescut cu 15,6% în ianuarie - a cincisprezecea lună consecutivă de creștere.

Slăbiciuni structurale

"Coșul pe care l-ați creat nu a reușit decât pe linie de comunicare. El servește lanțurile, nu și  consumatorul", a declarat Giorgios Lehouritis, președintele principalei asociații de protecție a consumatorilor, în timpul unei confruntări televizate cu Adonis Georgiadis. Acesta din urmă a recunoscut că "[nu este] mulțumit", invocând "legea globală a cererii și ofertei".

Chestiunea este cu atât mai sensibilă în Grecia cu cât țara suferă de slăbiciuni structurale, care cântăresc prețurile de pe rafturi, în ciuda unuia dintre cele mai scăzute niveluri de salarizare din UE (puțin peste 16.000 de euro brut pe an în medie). Producătorii, în special, sunt foarte dependenți de materiile prime importate; de asemenea, agricultorii consumă mai multă energie decât în alte părți din cauza vremii aride. TVA-ul, mai ales, este deosebit de ridicat.

O nouă creștere din februarie

După ce a fost majorată de mai multe ori în ultimii ani din cauza austerității, TVA-ul este acum de 13% pentru alimentele de bază, cum ar fi pâinea, ouăle, laptele și brânza.

În ciuda apelurilor repetate ale producătorilor, comercianților cu amănuntul și asociațiilor de consumatori, guvernul refuză să schimbe ceva, susținând că nu ar avea nici un impact asupra prețurilor. Pentru a sprijini gospodăriile cele mai defavorizate, preferă să acopere 10% din cumpărăturile acestora în supermarketuri și magazine alimentare începând din februarie. Stimulentul, care ar trebui să dureze șase luni, este evaluat la 650 de milioane de euro și este finanțat din "surplusul de venituri al celor două rafinării grecești", a explicat premierul Kyriakos Mitsotakis.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News