De la Lituania, în 2015, nicio un alt stat membru nu a intrat în zona euro. E adevărat, în anticameră așteaptă doi candidați, leva bulgărească și kuna croată. Cele două valute au fost autorizate în iulie 2020 să intre în mecanismul ratei de schimb (ERM II), o perioadă de tranziție obligatorie și de testare a capacității lor de a susține cursul central al monedei lor față de euro fără a se devaloriza. În principiu, aceasta este etapa finală, care durează cel puțin doi ani, înainte de marele salt care va urma, dacă sunt îndeplinite condițiile. Există patru condiții: o inflație apropiată de 2%, un deficit limitat, stabilitatea cursului de schimb și rate scăzute la dobânzi. 

Purgatoriul poate fi mult mai lung, după cum atestă experiența Lituaniei, care a trebuit să aștepte 10 ani înainte de a putea tipări euro, și a Letoniei, cu 8 ani. Conform scenariului optimist, Croația speră să adere la 1 ianuarie 2023, la mai puțin de 20 de ani de la intrarea în UE, iar Bulgaria crede că va obține aprobare în 2024. Cu toate acestea, acest pas rămâne o provocare dificilă pentru cei doi aspiranți, având în vedere angajamentele asumate pe lângă condițiile de bază. Este vorba despre consolidarea luptei împotriva corupției și a spălării banilor și guvernanța întreprinderilor de stat.

Următoarea dată decisivă pentru ambele țări este iulie 2022. Comisia și Banca Centrală Europeană vor decide dacă sunt pregătite să utilizeze moneda unică. "Accesul la umbrela monetară a BCE este ceea ce le motivează, deoarece, în cazul unei crize, aceasta protejează eficient economiile”, a explicat un economist citat de publicația Les Echos. În această etapă, Croația pare a fi cea mai bine plasată pentru a-și atinge obiectivul. 

Citește și Dăianu: România are nevoie vitală de NATO, de Uniunea Europeană şi de parteneriatul cu SUA

Citește și Programul de guvernare al noii coaliții PSD-PNL-UDMR

Citește și Predicțiile unui expert. Cum va arăta Europa în următorii ani

În ceea ce privește Bulgaria, sunt două incertitudini ce planează încă asupra soartei țării: ritmul creștere a prețurilor depășește 2%, criza energetică este departe de a se fi încheiat, deficitul public a crescut la peste 7% din PIB în 2020 și s-ar putea să nu scadă sub 3% în 2022. În plus, pe lângă statutul neatractiv de cea mai săracă țară din Uniune, afectată de corupție, Bulgaria a intrat de mai bine de un an într-o perioadă de puternică instabilitate politică, marcată de trei alegeri legislative succesive. 

În acest context, aderarea la euro nu mai pare a fi o prioritate absolută în Bulgaria, care nu a avut timp să realizeze reformele pe care promisese în ceea ce privește lupta împotriva corupției și a spălării de bani, pentru care țara are încă o reputație detestabilă.

În ceea ce privește România, Banca Centrală Europeană  a emis un raport de convergență în iunie 2021. Conform acestuia România are nevoie de politici economice orientate spre stabilitate. Un alt punct important este cel al reformelor structurale de amploare pentru a îndeplini criteriile de convergență pentru intrarea în zona euro.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.