Care sunt însă principalele prevederi ale acestui acord ce impune țărilor bogate ale lumii să finanţeze 300 de miliarde de dolari pe an până în 2035 pentru a sprijini tranziţia energetică şi adaptarea la schimbările climatice în ţările în curs de dezvoltare. 

Un nou obiectiv financiar global

Această sumă reprezintă o creștere semnificativă față de precedentul obiectiv de 100 de miliarde de dolari anual, stabilit în urmă cu peste un deceniu. Totuși, multe organizații non-guvernamentale au criticat decizia, considerând-o insuficientă în raport cu nevoile reale ale țărilor afectate și cu inflația actuală.

„Este un progres important, dar doar un pas intermediar,” au subliniat experții, arătând că suma de 300 de miliarde este doar jumătate din ceea ce solicitau statele în curs de dezvoltare. Acordul de la Baku prevede că această contribuție financiară va proveni în principal din fonduri publice ale statelor dezvoltate, completate de investiții private și de potențiale surse alternative, cum ar fi taxe globale pe marile averi sau pe transportul internațional.

Planul pe termen lung

Un alt obiectiv al acordului este să stimuleze mobilizarea unor fonduri totale de 1.300 de miliarde de dolari anual până în 2035, suma considerată necesară pentru a acoperi nevoile de finanțare externă ale țărilor în curs de dezvoltare. Această estimare a fost realizată de experți de renume, printre care Amar Bhattacharya, Vera Songwe și Nicholas Stern, la solicitarea Organizației Națiunilor Unite.

Contribuția financiară este deschisă și altor state sau entități, dar rămâne o responsabilitate majoritară a țărilor dezvoltate.

China rămâne în afara listei obligatorii

O temă centrală a dezbaterilor a fost extinderea listei țărilor responsabile pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice, în contextul în care economii precum China, Singapore sau statele din Golf au înregistrat o creștere economică semnificativă în ultimele decenii.

China, însă, a refuzat categoric să fie inclusă pe această listă, stabilind o „linie roșie” clară. În textul final al acordului, contribuțiile financiare ale acestor state sunt doar voluntare. Totuși, pentru prima dată, finanțarea acordată prin intermediul băncilor multilaterale de dezvoltare de către țările nedezvoltate poate fi contabilizată pentru atingerea obiectivului financiar.

Concesii pentru statele vulnerabile

Țările cele mai afectate de schimbările climatice, inclusiv cele mai sărace și statele insulare mici, și-au exprimat inițial nemulțumirea față de lipsa unor consultări adecvate. Acestea au solicitat ca o parte din fondurile alocate să le fie dedicate în mod explicit.

După negocieri intense, acordul include acum un obiectiv de triplare a finanțării pentru aceste state până în 2030. Fondurile vor proveni în principal din surse publice și vor fi gestionate prin mecanisme multilaterale, acordând prioritate celor mai vulnerabile regiuni.

De asemenea, s-a convenit elaborarea unei foi de parcurs care va analiza și raporta, până la COP30 din Brazilia, în 2025, modul în care poate fi crescută această finanțare. Statele vulnerabile vor avea astfel oportunitatea de a negocia donații mai mari, având în vedere că în prezent majoritatea finanțării pentru climă constă în împrumuturi, ceea ce amplifică povara datoriilor.

Lipsa unui consens privind combustibilii fosili

Una dintre cele mai controversate teme ale summitului a fost renunțarea treptată la combustibilii fosili. Deși acest obiectiv era o prioritate pentru Uniunea Europeană, mențiunile explicite privind tranziția energetică au fost eliminate din textul final.

Țările producătoare de petrol, inclusiv Arabia Saudită, au blocat propunerea europenilor de a introduce o monitorizare anuală a eforturilor de reducere a dependenței de petrol, gaze și cărbune.

Mențiunea privind tranziția energetică rămâne prezentă doar indirect, prin referiri la acorduri anterioare, dar lipsa unor măsuri concrete slăbește implementarea acestui obiectiv esențial.

Perspective pentru viitor

Acordul de la Baku marchează un pas înainte în mobilizarea resurselor financiare pentru combaterea schimbărilor climatice, dar lasă în urmă numeroase întrebări nerezolvate. Lipsa unor angajamente ferme din partea statelor emergente bogate, precum și concesiile făcute marilor producători de combustibili fosili, subliniază fragilitatea consensului internațional pe acest subiect.

Cu toate acestea, foaia de parcurs stabilită pentru următorii ani și includerea finanțării multilaterale în calculele globale reprezintă elemente pozitive. Următoarea conferință COP30 din Brazilia va fi un moment-cheie pentru evaluarea progresului și pentru stabilirea unor măsuri mai ambițioase.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.