Aşadar, miniştrii sănătăţii din Marea Britanie, SUA, Canada, Franţa, Germania, Italia şi Japonia se vor întâlni ''luni, 29 noiembrie, pentru a discuta despre evoluţia situaţiei legate de Omicron'', în cadrul unei ''reuniuni de urgenţă'', a precizat Ministerul Sănătăţii britanic.

Noua variantă a fost confirmată mai întâi în probe prelevate în Botswana începând cu 11 noiembrie şi Africa de Sud începând cu 14 noiembrie. Pe 24 noiembrie Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a fost sesizată cu privire la existenţa noii variante de către Africa de Sud, ţară care a înregistrat în ultimele săptămâni o înmulţire accelerată a cazurilor de COVID-19.

Se extinde cu rapiditate

În zilele care au trecut de la anunţul privind existenţa noii variante, cazuri de infectare cu aceasta au fost confirmate şi în ţări din alte părţi ale lumii, precum Israel, Belgia (o femeie venită din Egipt şi aparent fără vreo legătură cu Africa subsahariană), Australia, Olanda, Marea Britanie, Germania, Italia, Danemarca, Cehia şi Hong Kong.

Noua variantă provoacă îngrijorare în lumea întreagă întrucât prezintă mutaţii multiple, dar încă nu este elucidat impactul acestora - contagiozitate, simptomatologie, severitatea bolii, rezistenţa la vaccin, etc - comparativ cu variantele deja descoperite, în special Delta, dominantă în prezent şi cunoscută ca fiind foarte contagioasă.

Arată ca o hartă

Pe imaginea tridimensională, realizată de prestigiosul spital Bambino Gesu din Romacare și care seamănă cu o hartă, ''observăm că variata Omicron prezintă mult mai multe mutaţii decât varianta Delta (care la rândul ei prezintă un mare număr de mutaţii), concentrate preponderent într-o zonă a proteinei care interacţionează cu celulele umane'', explică experții. 

''Aceasta nu înseamnă automat că aceste variaţii sunt mai periculoase, ci pur şi simplu că virusul s-a adaptat din nou speciei umane generând o altă variantă'', aşadar ''alte studii ne vor spune dacă această adaptare este neutră, mai puţin periculoasă ori mai periculoasă'', precizează cercetătorii italieni.

Ce fac vaccinurile

Echipa spitalului Bambino Gesu s-a axat în cercetarea sa asupra studierii mutaţiilor la nivelul structurii tridimensionale a proteinei spike. Această proteină, care este partea virusului studiată cu cea mai mare atenţie, este responsabilă cu recunoaşterea receptorului uman şi cu pătrunderea virusului în interiorul celulelor, iar vaccinurile şi anticorpii monoclonali acţionează asupra acestei proteine.

Citește și COVID-19. Avertisment: În China se va întâmpla ceva cumplit

Citește și Varianta OMICRON. ALTFEL de SIMPTOME. Un medic sud-african explică

Imaginea a fost realizată pe baza studierii secvenţelor acestei noi variante primite în special din Botswana, Africa de Sud şi Hong Kong, primele locuri unde Omicron a fost descoperită.

''Această imagine, ce reprezintă oarecum harta tuturor variaţiilor, descrie mutaţiile Omicron, dar fără să le definească rolul'', precizează profesoara de microbiologie Claudia Alteri, membră a respectivei echipe de cercetare. ''De acum înainte este important să definim, prin experimente de laborator, dacă combinaţia acestor mutaţii poate avea un impact asupra transmiterii virusului sau asupra eficacităţii vaccinurilor, de exemplu'', concluzionează ea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.