Pentru americani

„Orice american care, din punct de vedere financiar, depinde direct sau indirect de guvernamen nu-și va primi salariul, pensia, solda, alocațiile, ajutoarele sociale și așa mai departe”, a spus Gregory Daco, economist-șef la EY Parthenon. Trezoreria riscă „să rămână fără numerar pentru a plata facturi de miliarde de dolari”, a completat Nancy Vanden Houten, economist la Oxford Economics.

În plus, a adăugat Daco, „nu vor mai fi plătite nici firmele care lucrează pentru guvern”, ca să nu mai spunem că, în cazul unui declin major al piețelor bursiere, ”vor avea de suferit inclusiv economiile oamenilor, fondurile de pensii”. 

Pentru piețele globale

„Din punctul de vedere al pieței financiare, starea de stres care s-ar instala ar fi uriaș”, a avertizat Gregory Daco. În 2011, când SUA s-au aflat, și atunci, la un pas de default, Bursa din New York s-a prăvălit cu o scădere a indicelui vedetă S&P 500 „de ordinul a 13-14%”, amintește economistul.

Iar faptul că Statele Unite nu ar mai fi în măsură să ramburseze deținătorii de obligațiuni de trezorerie, plasament-rege al finanțelor globale, are darul de a schimba totul, în absența unei rezolvări rapide. Ar exista pericolul ca investitorii internaționali să renunțe la investiții?, se întreabă Gregory Daco.

Deja, „investitorii au devenit mai reticenți în a deține datorii suverane care ajung la scadență în iunie”, a avertizat recent secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen. O declarație dusă la capăt de Eric Dor, profesor de economie la Școala de afaceri IESEG, potrivit căruia dacă prețul obligațiunilor americane se prăbușește, „situația ar fi catastrofală pentru toate organizațiile care dețin o mulțime de obligațiuni publice emise de Statele Unite, precum bănci, fonduri de pensii, companii de asigurări sau fonduri de investiții colective”.

Plus un risc de faliment și „efecte în lanț cu o nouă criză financiară globală”, a adăugat Dor, menționând că, pe acest fundal, ”dolarul american s-ar deprecia foarte puternic”. Și nu trebuie uitat că sistemul financiar global „depinde de stabilitatea dolarului”. O situație din care ar ieși însă câștigător aurul, care-și va redobândi statutul de ”activ de refugiu” sigur. .

Pentru economia americană

„Impactul economic vine pur și simplu din faptul că guvernul oprește cheltuielile”, într-o țară unde consumul este motorul economiei, a explicat Gregory Daco. ”Efectul va fi unul de domino: angajatul nu-și primește leafa, nu va putea cumpăra nimic de la magazinul din colțul străzii, care, la rândul lui, nu se va mai putea aproviziona de la furnizorii care vor rămâne cu marfa nevândută...”, a enumerat expertul. 

În pragul falimentului ar ajunge inclusiv firmele al căror client este statul american”, a completat Eric Dor. "Vorbim despre un șoc mai semnificativ decât contracția PIB-ului în timpul crizei financiare. Vorbim de un șoc uriaș".

Pentru economia globală

Efectele unei crize economice din SUA s-ar putea răspândi, desigur, la nivel global. Mai ales că ratele dobânzilor „obligațiunilor emise de SUA ar crește foarte puternic”, cu reacții în lanț: „scăderea investițiilor de către companii și gospodării, precum și a consumului, și deci o recesiune puternică în Statele Unite”, care s-ar putea răspândi „în Europa și în alte părți ale lumii”, a estimat Eric Dor.

Situația ar putea, în mod paradoxal, să beneficieze anumite companii exportatoare americane, întrucât o depreciere a dolarului „ar crește cererea externă pentru produsele lor, reducându-le efectiv”, potrivit unei note a Consiliului pentru Relații Externe. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.