Potrivit sursei citate, în intervalul analizat, din numărul total de sosiri, cele ale turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 79,8%, restul de 20,2% fiind turişti străini. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (74,4% din total turişti străini), iar din aceştia 84,9% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene (UE).

O pădure seculară din Maramureș, patrimoniu UNESCO, poate fi vizitată

În privinţa înnoptărilor înregistrate în structurile de primire turistică din România, în perioada ianuarie - septembrie 2019, acestea au ajuns la 23,902 milioane, în creştere cu 6% faţă de cele consemnate în primele nouă luni din 2018. În plus, în aceeaşi perioadă, din numărul total de înnoptări, cele ale turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat 82,8%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au fost de 17,2%.

În cazul înnoptărilor turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (72,1% din total turişti străini), iar din aceştia 84,3% au fost din statele membre ale UE. Pe durata primelor nouă luni din acest an, durata medie a şederii a fost de 2,4 zile pentru turiştii români, respectiv de două zile în cazul turiştilor străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 35,4% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 2,1 puncte procentuale faţă de primele nouă luni din anul anterior.

Indici mai mari de utilizare au fost înregistraţi la hoteluri (44%), bungalouri (33,2%), vile turistice (29,7%), spaţii de de cazare pe nave (27,9%), hosteluri (26,4%), campinguri (24,5%) şi pensiuni turistice(23,1%). Pe judeţe, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2019, sosirile turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică au înregistrat valori mai mari în: Bucureşti (1,530 milioane), Constanţa (1,309 milioane), Braşov (1,062 milioane), Cluj (509.400), Mureş (466.800) şi Prahova (445.900). În cazul înnoptărilor turiştilor, acestea au consemnat valori mai mari în: Constanţa (4,981 milioane), Bucureşti (2,637 milioane), Braşov (2,118 milioane), Bihor (1,186 milioane), Vâlcea (1,156 milioane), Prahova (996.900), Cluj (955.400) şi Mureş (903.500). Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (239.300), Israel (180.600), Italia (170.200), SUA (129.300), Ungaria (128.100), Franţa (122.700) şi Regatul Unit al Marii Britanii (108.800). În acelaşi timp, sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost, în primele nouă luni din 2019, de 10,023 milioane, în creştere cu 10,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile vizitatorilor străini în România, reprezentând 75,1%, respectiv 22,4% din numărul total al sosirilor. Pe de altă parte, în acelaşi interval de analiză, plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, s-au situat la 18,446 milioane, cu 10% mai multe de la an la an, iar mijloacele de transport cele mai utilizate au fost rutier şi aerian (69,7%, respectiv 29,8% din numărul total de plecări).

La nivelul lunii septembrie 2019, comparativ cu septembrie 2018, statistica oficială arată că sosirile şi înnoptările în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare din România au crescut cu 1,1%, respectiv cu 1,5%, în timp ce sosirile vizitatorilor străini la punctele de frontieră s-au majorat cu 10,3%. Conform INS, în prima lună de toamnă din 2019, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 1,312 milioane, în creştere cu 1,1% faţă de cele din septembrie 2018, iar din numărul total de sosiri, cele ale turiştilor români au reprezentat 78,1%, în timp ce ale turiştilor străini s-au ridicat la 21,9%.

În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (75,4% din total turişti străini), dintre aceştia 85,7% provenind din ţările aparţinând Uniunii Europene (UE). Datele INS relevă, totodată, că înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică, la nivelul lunii septembrie din acest an, au fost de 3,027 milioane, în creştere cu 1,5% faţă de cele din aceeaşi lună din anul precedent. În această marjă, înnoptările turiştilor români au reprezentat 82,3%, restul aparţinând turiştilor din afara ţării, cea mai mare pondere a acestora fiind din Europa (73,6%), iar 85,9% din statele membre.

Durata medie a şederii, în luna septembrie 2019, a fost de 2,4 zile în cazul turiştilor români, respectiv de 1,9 zile pentru turiştii străini. De asemenea, în perioada analizată, indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 37,7% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 0,8 puncte procentuale. Indici mai mari s-au înregistrat la hoteluri (47,2%), spaţii de cazare pe nave (41,1%), vile turistice (31,0%), pensiuni turistice (24,4%), hosteluri (24%), bungalouri şi sate de vacanţă (fiecare cu câte 23,3%) şi pensiuni agroturistice (23,2%). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost, în septembrie 2019, de 1,18 milioane, în creştere cu 10,3% faţă de luna septembrie a anului trecut.

Mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru sosirile din străinătate, reprezentând 73,9%, respectiv 23,0% din numărul total de sosiri. Totodată, plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost 2,244 milioane, în creştere cu 7,1% comparativ cu luna septembrie 2018, iar mijloacele de transport rutier şi aerian au fost cele mai utilizate pentru aceste deplasări, reprezentând 66,5%, respectiv 32,9% din numărul total de plecări. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.