România, în fața unei noi presiuni inflaționiste: Petrolul și gazele se scumpesc puternic

Prețurile petrolului au continuat să crească în ultima vreme, determinând o majorare a prețurilor combustibilului la pompă. Deși evoluțiile acestora sunt foarte vizibile și atrag imediat atenția consumatorilor, mai departe de lumina reflectoarelor, prețul gazelor naturale în Europa a atins cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023, pe fondul faptului că nivelurile stocurilor se situează sub media sezonieră normală atât în UE, cât și în România. În acest context, sporește pericolul unei creșteri a inflației în timpul iernii, într-un moment în care România tocmai beneficiase de un ușor răgaz în lupta sa de a reduce inflația, care a scăzut la 8,2% în iulie, după ce se menținuse la două cifre pe parcursul ultimului an, arată o analiză eToro semnată de Bogdan Maioreanu.

Prețul petrolului Brent a atins ieri 97 de dolari pe baril, pe fondul intensificării tensiunilor în conflictul din Golf. Această tendință a determinat mai multe bănci mari să își majoreze previziunile pentru sfârșitul anului. Morgan Stanley se așteaptă ca prețul mediu al petrolului Brent să fie de 100 de dolari pe baril în al patrulea trimestru. Goldman Sachs și-a majorat previziunile pentru decembrie 2026 și 2027, atât pentru Brent, cât și pentru WTI, cu 5 dolari pe baril, argumentând că perturbările transporturilor maritime din Orientul Mijlociu ar putea persista până în anul viitor. Acum, banca estimează că petrolul Brent va ajunge la 85 de dolari, iar WTI la 80 de dolari în decembrie 2026, urmate de 80, respectiv 75 de dolari, în 2027.

Prețul contractelor futures europene pe gaz natural a depășit luni pragul de 73 de euro pe megawatt oră, în creștere față de nivelul de sub 40 de euro de la sfârșitul lunii iunie, pe fondul reaprinderii conflictului dintre SUA și Iran și al îngrijorărilor legate de fluxurile energetice prin Strâmtoarea Hormuz. Această creștere survine în contextul în care țările UE se află în plin proces de umplere a rezervelor de gaz natural pentru iarnă.

Conform datelor AGSI, gradul mediu de umplere a depozitelor europene de gaze era de 66,9% la 7 septembrie, cu mult sub nivelul de 79,5% înregistrat anul trecut. România se află în aceeași situație, rezervele sale fiind de aproximativ 73,6%, sub nivelul de 86,5% din 2025. În vecinătatea noastră, rezervele Poloniei depășesc 96%, Ungaria se situează la aproape 71%, Bulgaria la 65%, Cehia la 72%, în timp ce Slovacia se apropie de 52%. Deși obiectivul oficial al UE este de 90% înainte de venirea iernii, statele membre au convenit că 80% ar putea fi suficient în condițiile actuale. În ciuda nivelurilor mai scăzute ale stocurilor de gaze, UE nu vede nicio amenințare imediată la adresa securității aprovizionării. Comisia afirmă că Europa este mai bine pregătită decât în perioada 2021–2022, datorită aprovizionării mai diversificate, capacității mai mari de import de GNL și cererii mai scăzute de gaze.

Riscul economic este în creștere. Conflictul din Golf a oprit producția de GNL din Qatar, iar cererea determinată de răcirea vremii și de riscurile geopolitice menține prețurile volatile. Cu toate acestea, sistemul de gaze al UE este considerat suficient de rezilient pentru iarnă. Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situația, următoarea reuniune a Grupului de coordonare pentru gaze fiind programată pentru 24 septembrie.

Companiile energetice ar putea fi reticente să cumpere gaze scumpe pentru stocare, în speranța că prețurile vor scădea dacă tensiunile geopolitice se vor atenua. Europa se confruntă, de asemenea, cu o concurență puternică din partea Asiei pentru achiziția de GNL, în timp ce vremea caniculară a determinat o creștere a cererii de energie electrică. În acest context, cele mai recente știri indică însă o posibilă reluare a exporturilor de GNL din Qatar, ceea ce ar putea atenua o parte din îngrijorările legate de aprovizionare de pe piețe. Înainte de izbucnirea conflictului din Golf, Qatarul reprezenta aproximativ o cincime din volumul global al exporturilor de GNL.

Preocuparea majoră o reprezintă inflația. Prețurile mai mari la gaz cresc costurile energiei electrice, ale încălzirii și ale producției industriale, ceea ce ar putea contribui la creșterea prețurilor de consum în general. În combinație cu prețurile ridicate ale combustibililor, șansele unei creșteri bruște a inflației devin foarte mari. Inflația anuală a României s-a situat la 8,2% în iulie și, în ciuda scăderii față de nivelul de peste 10% înregistrat cu o lună înainte, a rămas cea mai mare din Uniunea Europeană. Având în vedere că inflația din zona euro se situa deja la 3,3% în august, prețurile petrolului au crescut cu 62%, iar cele ale gazelor naturale au înregistrat o creștere de peste 160% de la începutul anului, piețele anticipează din ce în ce mai mult menținerea unor rate ale dobânzii mai ridicate pe o perioadă mai lungă. Acest lucru ar putea duce la creșterea costurilor de împrumut pentru guverne, companii și gospodării, în timp ce inflația pare să devină din ce în ce mai puțin tranzitorie, explică Bogdan Maioreanu, analist eToro.