Aurul, petrolul şi inteligenţa artificială - luptă în trei pe piețele financiare (analiză)

Escaladarea conflictului din Golf între SUA și Iran a reînnoit îngrijorările privind aprovizionarea globală cu petrol, determinând creșterea prețurilor acestuia, readucând în prim-plan riscurile inflaționiste și sporind probabilitatea unor noi majorări ale ratelor dobânzilor de către băncile centrale, arată o analiză eToro, semnată de Bogdan Maioreanu, pe care o puteţi citi, integral, în rândurile de mai jos.

Investitorii încearcă acum să găsească un echilibru între tensiunile geopolitice și costurile crescânde ale energiei, pe de o parte, și o reevaluare a narațiunii tehnologice bazate pe inteligența artificială (AI), pe de altă parte. În același timp, prețurile ridicate ale petrolului ar putea limita flexibilitatea Rezervei Federale și ar putea exercita presiuni asupra acțiunilor “de creștere”.

Cel mai pesimist scenariu pentru piețe ar combina tensiuni geopolitice prelungite, prețuri ridicate ale petrolului și rezultate financiare dezamăgitoare din partea marilor companii de tehnologie, iar încrederea investitorilor va fi supusă unui test crucial, întrucât primele două companii din grupul „celor 7 Magnifici”, Alphabet și Tesla, își vor prezenta rezultatele miercuri. Între timp, aurul, care a reprezentat în mod tradițional o protecție împotriva riscurilor geopolitice, încearcă o ușoară revenire, dar de la începutul anului este încă pe minus cu 7%.

Ani de zile, piața aurului a urmat un scenariu relativ simplu: achizițiile băncilor centrale și tensiunile geopolitice în creștere au împins prețurile în sus. Această dinamică se schimbă acum, datele recente sugerând un echilibru mai complex al forțelor care ar putea modela traiectoria aurului în continuare. Aurul, în special, a devenit mult mai sensibil la randamentele reale, reacționând mai puternic la evoluțiile ratelor dobânzilor titlurilor de stat decât o făcea înainte de 2022, ceea ce înseamnă că datele macroeconomice și așteptările privind deciziile Rezervei Federale joacă acum un rol mai important în fluctuațiile prețurilor.

În același timp, investitorii financiari câștigă tot mai multă influență asupra pieței aurului. Conform celui mai recent Raport global privind investitorii publici, realizat de grupul independent de cercetare OMFIF, administratorii rezervelor băncilor centrale rămân optimiști în privința aurului, 30% dintre aceștia intenționând să-și mărească alocările în următorii unul-doi ani, iar 61% așteptându-se ca prețurile să ajungă între 5.000 și 6.000 de dolari pe uncie până la jumătatea anului 2027. Doar 28% dintre managerii chestionați consideră prețurile actuale o barieră în calea achizițiilor. Cererea este determinată din ce în ce mai mult de preocupări strategice, în special de riscul geopolitic și de incertitudinea legată de sistemul monetar global. De remarcat că, pentru prima dată de la lansarea sondajului în 2023, mai multe bănci centrale intenționează să-și reducă deținerile în dolari decât să le majoreze în următorul deceniu.

Băncile centrale rămân cumpărători activi de aur, achizițiile urmând să atingă aproximativ 600 de tone în acest an, un nivel încă ridicat din punct de vedere istoric, chiar dacă ușor sub estimările anterioare, China înregistrând o creștere continuă a rezervelor sale în ultimele 20 de luni. Banca Populară a Chinei (PBoC) a anunțat o achiziție de 15 tone de aur în iunie, cea mai mare achiziție lunară din octombrie 2023, acumulând o creștere de 40 de tone a rezervelor oficiale în prima jumătate a acestui an, potrivit unui raport al World Gold Council.

Cu toate acestea, ETF-urile globale pe aur au înregistrat ieșiri nete de aproximativ 128 de tone de la sfârșitul lunii februarie, reprezentând circa 3% din dețineri, în timp ce cererea din alte segmente a scăzut, conferind fluxurilor din ETF un control mai mare asupra direcției prețurilor pe termen scurt. Între timp, încetinirea cea mai notabilă a venit din partea cererii de retail pentru lingouri și monede.

O altă dinamică emergentă este concurența pentru capital, în special din partea sectorului tehnologic. Entuziasmul puternic pentru inteligența artificială (AI) și acțiunile cu creștere rapidă a îndepărtat atenția investitorilor de la activele defensive precum aurul, dar acest lucru s-ar putea schimba dacă evaluările companiilor din sectorul tehnologic vor fi supuse presiunii sau dacă rezultatele financiare vor fi dezamăgitoare. În acest scenariu, capitalul s-ar putea reorienta către metalele prețioase, relansând potențial tendința ascendentă pe termen lung a aurului.

Având în vedere perspectiva ca prețurile actuale ale petrolului să mențină inflația la un nivel ridicat și să oblige băncile centrale să mențină rate ale dobânzii mai ridicate pentru o perioadă mai lungă de timp, investitorii încearcă să-și ajusteze alocările din portofoliu pentru a profita de oportunități. Conform celui mai recent sondaj eToro Retail Investor Beat, atunci când au fost întrebați cum doresc să aloce o parte din investițiile lor în următoarele 12 luni, 22% dintre investitorii individuali din întreaga lume au menționat acțiunile din sectoarele în creștere, în timp ce un procent egal a optat pentru numerar sau economii pe termen scurt. Mărfurile precum aurul sau petrolul au fost indicate de 20% dintre respondenți. Pe de altă parte, investitorii individuali din România preferă în egală măsură numerarul și criptoactivele (23%), urmate de mărfuri fungibile precum aurul sau petrolul (22%).

Piețele intră într-o fază în care geopolitica, inflația și evaluările din sectorul tehnologic sunt strâns interconectate, lăsând puțin spațiu pentru dezamăgiri legate de politici sau de rezultate financiare. Capitalul fie se va reorienta către active defensive, fie va miza și mai mult pe creștere, dar acest lucru va depinde de modul în care aceste forțe concurente se vor impune în lunile următoare.