Bolojan spune că lucrările la Iernut vor fi reluate ”în forță”

”Repornirea în forță” sună aproape comic în cazul unei centrale finalizate în proporție de 90%, dar rămasă blocată de ani întregi. Mai ales că „forța” începe abia la jumătatea lui septembrie, iar centrala ar urma să producă efectiv în 2027.

Lucrările la termocentrala Iernut ar urma să fie reluate complet de la jumătatea lunii septembrie, după preluarea directă de către Romgaz a contractelor cu subcontractorii fostului constructor, a anunțat premierul interimar Ilie Bolojan. Centrala ar trebui să intre în probe în această iarnă și să funcționeze la capacitate în primul trimestru din 2027.

Toate contractele necesare pentru reluarea „în forță” a lucrărilor la termocentrala Iernut vor deveni operaționale începând de la jumătatea lunii septembrie, a anunțat luni premierul interimar Ilie Bolojan, după o vizită efectuată la obiectivul energetic din județul Mureș, a relatat Agerpres.

Potrivit acestuia, lucrările de construcție ar trebui încheiate până la sfârșitul anului, după care centrala va intra în etapa de probe. Producția efectivă de energie electrică „în bandă” este programată să înceapă în primele luni ale anului viitor.

Romgaz a preluat direct peste 30 de contracte

Proiectul era realizat în proporție de aproximativ 90% în momentul în care constructorul spaniol nu a mai putut continua lucrările, după intrarea în faliment. Romgaz a fost nevoită să identifice subcontractorii implicați și să refacă relațiile contractuale direct cu aceștia.

„Cea mai mare parte a contractelor, peste 30 de contracte, au fost încheiate cu subcontractorii care au lucrat la acest proiect şi care au fost preluaţi de către Romgaz în administrare directă, după ce proiectul a fost realizat într-o proporţie de 90%”, a declarat Ilie Bolojan.

O parte dintre subcontractori au revenit deja pe șantier, iar restul contractelor necesare continuării proiectului ar urma să devină operaționale în prima jumătate a lunii septembrie.

„S-au reluat toate contractele cu ei, o parte dintre ei sunt deja în şantier şi, începând de la jumătatea lunii septembrie, practic toate contractele care sunt necesare pentru a reporni lucrările în forţă vor fi operaţionale”, a spus premierul interimar.

Un nou termen: lucrările, încheiate până la sfârșitul anului

Conform graficului prezentat de echipele tehnice, lucrările de construcție ar trebui finalizate până la sfârșitul anului. Centrala ar urma apoi să intre în probe în timpul iernii și să funcționeze la capacitate în primul trimestru din 2027.

„Se va lucra până la sfârşitul acestui an, termen pe care echipa de aici şi l-a asumat, în aşa fel încât, de la sfârşitul anului, practic centrala să fie în faza de operare. Asta înseamnă că va intra în probe începând din iarnă şi, din nou, în primul trimestru al anului viitor, centrala va trebui să funcţioneze la capacitate”, a declarat Bolojan.

Termocentrala trebuia să înlocuiască încă din anii anteriori o parte dintre grupurile energetice pe cărbune, însă finalizarea proiectului a fost amânată.

De ce este considerată strategică centrala de la Iernut

Ilie Bolojan a susținut că noua capacitate de producție este necesară pentru echilibrarea Sistemului Energetic Național, în condițiile în care centrul și vestul țării se confruntă cu un deficit de producție, în timp ce o parte importantă a energiei este produsă în sud-est, în special în Dobrogea.

„Această centrală urmează să funcţioneze cu rol strategic de echilibrare a Sistemului Energetic Naţional şi să reducă presiunea pe reţelele Transelectrica pe relaţia Est-Vest”, a explicat premierul interimar.

Producția constantă a centralei ar urma astfel să acopere o parte din deficitul de energie „în bandă” și să reducă necesitatea transportării unor cantități mari de electricitate dinspre estul către vestul țării.

La finalul vizitei, Bolojan a mulțumit conducerii și echipelor Romgaz implicate în proiectele de la Iernut și Azomureș. El a afirmat că cele două obiective ar putea deveni piloni importanți ai economiei județului Mureș, atât prin producția de energie și îngrășăminte, cât și prin locurile de muncă și taxele generate.