Centrala nucleară de la Kozlodui, singura centrală atomoelectrică a Bulgariei și furnizorul a aproape o treime din energia electrică produsă în această țară, a început marți revenirea treptată la capacitatea normală, după ce scăderea nivelului Dunării a determinat reducerea producției în luna august.
Unul dintre cele două reactoare funcționează acum aproape de capacitatea sa maximă de 1.000 MW, în timp ce al doilea reactor operează deja la putere maximă, potrivit informațiilor transmise de autoritățile bulgare și citate de agenția EFE.
Puterea Unității 5 fusese redusă cu aproximativ 12% începând din 20 august, pe fondul nivelului foarte scăzut al fluviului. Între timp, nivelul Dunării în apropierea orașului Ruse a crescut cu aproximativ 15 centimetri, ceea ce permite revenirea centralei la parametrii normali.
Situația este însă diferită în România, unde ambele reactoare ale centralei de la Cernavodă continuă să fie oprite.
Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național pe 28 iulie, din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.
Unitatea 2 a continuat să funcționeze temporar, inclusiv după lucrările de urgență efectuate pentru direcționarea unei cantități mai mari de apă către instalațiile centralei. Autoritățile au dragat anumite sectoare, au îndepărtat prin detonare controlată un obstacol de pe brațul Bala și au scufundat barje încărcate cu piatră pentru modificarea distribuției debitului.
Măsurile au câștigat câteva zile de funcționare, dar nu au putut împiedica oprirea Unității 2, începută pe 13 august.
Ultima comunicare oficială a Nuclearelectrica arată că ambele reactoare sunt menținute în „stare sigură oprită”, fără riscuri operaționale sau de securitate nucleară. Compania nu a anunțat o dată pentru reluarea producției și a precizat că decizia va fi luată numai pe baza evoluției nivelului Dunării și a parametrilor tehnici măsurați la centrală. Nuclearelectrica, prin raportul transmis Bursei
Fiecare dintre cele două unități are o capacitate de aproximativ 700 MW. Atunci când funcționează simultan, acestea acoperă aproximativ 20% din producția de energie electrică realizată de capacitățile dispecerizabile din România.
La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a urcat de la 1.300 mc/s, înregistrat în a doua parte a lunii august, la 1.600 mc/s la sfârșitul lunii.
Creșterea este importantă față de minimul perioadei, dar debitul rămâne la mai puțin de jumătate din media multianuală a lunii august, de 3.900 mc/s.
Potrivit celei mai recente prognoze INHGA, debitul de la Baziaș ar urma să rămână pentru scurt timp în jurul valorii de 1.600 mc/s, după care să scadă treptat până la aproximativ 1.450 mc/s, până pe 7 septembrie.
În aval de Porțile de Fier sunt prognozate unele creșteri ușoare, însă datele înregistrate la sfârșitul lunii august arătau că nivelul era staționar în zona Cernavodă. Prognoza INHGA pentru Dunăre
Prin urmare, creșterea observată în ultimele zile nu garantează că apa disponibilă în zona instalațiilor de răcire a centralei va ajunge imediat la nivelul necesar pentru repornirea reactoarelor.
Perspectivele pentru întreaga lună septembrie rămân nefavorabile. INHGA estimează pentru Dunăre, la Baziaș, un debit mediu de numai 1.500 mc/s, față de media multianuală de 3.800 mc/s.
Pentru septembrie, hidrologii prognozează:
Așadar, chiar și valoarea maximă estimată pentru această lună ar reprezenta mai puțin de jumătate din media normală a perioadei. O îmbunătățire ceva mai consistentă este anticipată abia în octombrie și noiembrie, dar debitele ar urma să rămână și atunci sub mediile multianuale. Prognoza INHGA pentru septembrie-noiembrie
În aceste condiții, repornirea centralei de la Cernavodă nu poate fi considerată iminentă numai pe baza creșterii temporare a debitului de la Baziaș. Nuclearelectrica trebuie să urmărească nivelul efectiv al apei la instalațiile de captare, marjele de siguranță ale pompelor și prognoza pentru zilele următoare.
Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, declara anterior că procedura tehnică de repornire, după îndeplinirea condițiilor necesare, durează aproximativ 24-48 de ore.
Diferența dintre situația din Bulgaria și cea din România nu ține numai de nivelul Dunării măsurat într-un anumit punct.
Directorul centralei de la Cernavodă a explicat că instalațiile de răcire de la Kozlodui sunt proiectate diferit. Centrala bulgară este amplasată direct pe Dunăre și dispune de pompe masive, instalate în trepte, care îi permit să funcționeze la niveluri ale fluviului cu aproximativ 20 de centimetri mai scăzute decât cele tolerate la Cernavodă.
Centrala românească este alimentată prin derivația Dunăre-Canalul Dunăre-Marea Neagră, unde cantitatea de apă disponibilă este influențată și de distribuția debitului între brațele Dunării.
Kozlodui are o capacitate totală de 2.000 MW, câte 1.000 MW pentru fiecare dintre cele două reactoare operaționale, și furnizează aproximativ 30% din energia electrică a Bulgariei.
Centrala a fost deschisă în urmă cu 52 de ani și a avut inițial șase reactoare. Patru dintre ele au fost închise între 2002 și 2006, în contextul negocierilor Bulgariei cu Uniunea Europeană, astfel că în prezent mai funcționează numai Unitățile 5 și 6.
