DCBusiness › Energie › Ivan rupe contractul de la Iernut. România, prinsă între birocrație și facturi uriașe - Analiză

Ivan rupe contractul de la Iernut. România, prinsă între birocrație și facturi uriașe - Analiză

Oana Pavelescu
04 SEPTEMBRIE 2025
Centrala termoelectrică de la Iernut
Guvernul a decis să rezilieze contractul pentru termocentrala de la Iernut și să execute garanția de bună execuție, evaluată la zeci de milioane de lei.

Măsura vine pe fondul lipsei acute de capacități de producție în bandă, dar și al prețurilor tot mai ridicate la energie electrică, care arată că România nu mai poate susține ideea că are printre cele mai mici tarife din UE.

Contract blocat de insolvență și contestații

Proiectul Iernut, început în 2016, a ajuns la peste 90% execuție, dar insolvența companiei contractoare și procedurile juridice interminabile l-au împins în impas. „Am început toate procedurile pentru rezilierea contractului și executarea garanției de bună execuție. Indiferent de unde vine o companie, nu are dreptul să blocheze proiecte vitale pentru România”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

400 MW care lipsesc din sistem

Termocentrala ar fi trebuit să aducă 400 MW putere în bandă, energie stabilă și constantă, critică pentru Transilvania și pentru echilibrarea producției fluctuante din regenerabile. Restul de lucrări reprezintă sub 10% și ar putea fi finalizat în șase–nouă luni, însă întârzierile birocratice și juridice au făcut ca obiectivul să nu fie încă livrat.

Mix dezechilibrat: regenerabile multe, energie în bandă puțină

Datele Transelectrica pentru 4 septembrie 2025, ora 16:25, arată un sistem dezechilibrat:

Nuclear: 1318 MW (22,97%)

Solar: 1229 MW (21,42%)

Hidro: 914 MW (15,93%)

Eolian: 770 MW (13,42%)

Hidrocarburi (gaze): 749 MW (13,05%)

Cărbune: 713 MW (12,43%)

Biomasă: 45 MW (0,78%)

Stocare: 0 MW

Astfel, aproape 35% din producție vine din surse intermitente (solar și eolian), dependente de condițiile meteo. Capacitățile stabile, în bandă, abia depășesc 48%. În lipsa unor centrale noi, România devine vulnerabilă seara și noaptea, când regenerabilele se prăbușesc și importurile devin inevitabile.

Prețurile de pe piață contrazic optimismul

Deși oficialii spun că România are printre cele mai mici prețuri la energie pentru populație, realitatea pieței arată altceva. Pentru ziua de 5 septembrie 2025, România are un preț de 101,5 €/MWh, în creștere cu 9% față de ziua precedentă.

Comparativ, Bulgaria are același nivel (101,5 €/MWh), Ungaria plătește 102,29 €/MWh, iar Grecia 99,11 €/MWh. Țările vestice au valori chiar mai reduse: Belgia (54,51 €/MWh), Spania (55,65 €/MWh) sau Olanda (72,49 €/MWh). Chiar și Franța, cu un mix energetic dominat de nuclear, are doar 30,64 €/MWh.

Aceste date arată că România se situează în jumătatea superioară a clasamentului european, nicidecum printre statele cele mai ieftine.

Concluzie: între birocrație și facturi tot mai mari

Proiecte întârziate precum Iernut sau hidrocentralele blocate din anii ’80, alături de lipsa unor centrale noi pe gaze, mențin România într-o situație vulnerabilă. Țara se bazează pe regenerabile variabile și importuri scumpe, în timp ce consumatorii simt deja presiunea facturilor mai mari.

„Nu putem continua să pierdem timp în timp ce deficitul de energie în bandă devine critic”, a avertizat Bogdan Ivan.

Oana Pavelescu
Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
Energie Vezi toate articolele