DCBusiness Energie Curent gratis la prânz și 865 lei/MWh seara. Ziua extremelor pe piața energiei din România

Curent gratis la prânz și 865 lei/MWh seara. Ziua extremelor pe piața energiei din România

Contor electric
Prețul energiei electrice pe piața spot din România a devenit negativ la prânz pe 14 martie 2026, pentru ca seara să urce la peste 865 lei/MWh, pe fondul producției solare ridicate.

Curent aproape gratis la prânz și 865 lei/MWh seara. Ziua care arată cum schimbă energia solară piața electricității

Piața energiei electrice din România a înregistrat pe 14 martie 2026 o evoluție spectaculoasă a prețurilor, cu valori negative în mijlocul zilei și un vârf de peste 865 lei/MWh în intervalul de seară.

Datele de pe piața pentru ziua următoare (PZU) arată o volatilitate puternică a prețurilor, influențată în special de producția ridicată de energie solară în timpul zilei și de scăderea acesteia spre seară.

Prețurile au devenit negative la prânz

În intervalul orelor 11–14, energia electrică a ajuns să fie tranzacționată la prețuri negative.

Cele mai scăzute valori (cu minus) au fost înregistrate în jurul prânzului:

ora 11: -12,59 lei/MWh

ora 12: -17,00 lei/MWh

ora 13: -20,64 lei/MWh

ora 14: -20,35 lei/MWh

Prețurile negative apar atunci când producția de energie depășește semnificativ consumul și capacitatea de export a sistemului.

În astfel de situații, producătorii sunt dispuși să plătească pentru a livra energia în rețea, deoarece oprirea unor centrale poate fi mai costisitoare sau tehnic dificilă.

Datele OPCOM

Producția solară a împins piața în jos

Scăderea abruptă a prețurilor a fost determinată în principal de producția ridicată de energie fotovoltaică.

În timpul zilei, parcurile solare și instalațiile prosumatorilor injectează cantități importante de energie în sistemul energetic național, în timp ce consumul rămâne relativ redus.

În același timp, centralele nucleare funcționează constant, iar unele centrale hidro sau pe gaz sunt deja pornite, ceea ce duce la un surplus de energie în rețea.

Rezultatul este apariția unor prețuri foarte mici sau chiar negative pe piața spot.

Explozia prețurilor seara

Situația s-a schimbat radical spre seară, când producția solară a scăzut rapid, iar consumul a crescut.

Prețurile au urcat puternic după ora 17:

ora 18: 724,17 lei/MWh

ora 19: 820,61 lei/MWh

ora 20: 865,11 lei/MWh

Această creștere reflectă necesitatea pornirii centralelor clasice pentru a acoperi cererea de energie.

Sistemul energetic intră în logica „duck curve”

Evoluția prețurilor din această zi ilustrează fenomenul cunoscut în sectorul energetic sub numele de „duck curve”.

Acesta apare în sistemele unde producția solară devine foarte mare în timpul zilei, reducând drastic prețurile energiei, pentru ca acestea să crească abrupt seara, când producția fotovoltaică dispare.

Fenomenul este observat deja în mai multe state europene și devine din ce în ce mai vizibil și în România, pe măsură ce capacitățile solare se extind.

Exporturile devin esențiale pentru echilibrarea sistemului

În astfel de situații, exporturile de energie joacă un rol important pentru echilibrarea sistemului.

În cursul zilei de 14 martie, România a avut perioade în care producția de energie depășea consumul cu aproximativ 900 MW, ceea ce a permis exporturi către statele vecine.

Schimburile transfrontaliere contribuie la stabilizarea pieței regionale și permit valorificarea surplusului de energie produs în sistem.

Nevoia de stocare a energiei devine tot mai evidentă

Volatilitatea prețurilor arată și limitele actuale ale sistemului energetic.

În lipsa unor capacități importante de stocare, surplusul de energie din timpul zilei nu poate fi utilizat ulterior, ceea ce duce la prețuri foarte mici sau negative.

De aceea, investițiile în baterii, centrale hidro cu pompaj sau alte tehnologii de stocare sunt considerate esențiale pentru stabilitatea viitoare a pieței de energie.

Taguri: energie electrică, preț energie, piața spot, energie solară, PZU

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.