ANAT cere Guvernului un mecanism pentru protejarea angajaților din turism și HoReCa

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România (ANAT) solicită, într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului interimar Ilie Bolojan, iniţierea unui dialog pentru găsirea unui mecanism permanent de sprijinire a forţei de muncă în turism şi HoReCa şi menţinerea capitalului uman în perioadele de contracţie economică.

"Prezenta scrisoare porneşte de la o preocupare pe care, suntem convinşi, o împărtăşim cu toţii: modul în care economia românească poate traversa o perioadă de încetinire fără a pierde ceea ce este cel mai greu de reconstruit ulterior - companii viabile, locuri de muncă şi încrederea mediului de afaceri de a continua să investească. Iniţiativa aparţine organizaţiilor reprezentative din turism şi HoReCa, deoarece acesta este domeniul pe care îl cunoaştem în mod direct şi în care putem documenta, cu date şi exemple concrete, efectele pe care actualul context economic începe să le producă. Nu susţinem însă că aceste efecte sunt specifice exclusiv sectorului nostru. Dimpotrivă, apreciem că multe dintre provocările cu care ne confruntăm sunt resimţite, în forme diferite, şi de alte ramuri ale economiei", a scris preşedintele ANAT, Cristian Bărhălescu, în scrisoarea menţionată.

Acesta a precizat că demersul celor din turism şi din HoReCa se adresează, în egală măsură, Guvernului şi organizaţiilor reprezentative ale mediului de afaceri.

ANAT: Consolidarea fiscală trebuie însoţită de măsuri pentru protejarea companiilor şi a locurilor de muncă

"Nu contestăm necesitatea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară şi nici obiectivele pe care acestea le urmăresc. Reducerea dezechilibrelor macroeconomice este o condiţie esenţială pentru stabilitatea economică a României. Considerăm însă că orice intervenţie majoră în economie trebuie însoţită de o evaluare continuă a efectelor pe care le produce şi, atunci când acestea afectează activitatea economică şi ocuparea forţei de muncă, de instrumente capabile să atenueze aceste consecinţe. În acest spirit, considerăm util ca dezbaterea privind consolidarea fiscală să fie completată de o discuţie la fel de serioasă despre menţinerea competitivităţii economiei româneşti şi despre capacitatea companiilor de a traversa perioadele dificile fără pierderi ireversibile de locuri de muncă şi de capital economic", precizează sursa citată.

ANAT arată, în context, că datele Institutului Naţional de Statistică (INS) şi cele mai recente analize ale Comisiei Europene şi ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) transmit acelaşi mesaj: economia României traversează o perioadă de încetinire. După contracţiile înregistrate la sfârşitul anului 2025 şi începutul anului 2026, prognozele pentru acest an au fost revizuite în scădere, iar OECD estimează o diminuare a PIB de 0,1%, explicată în principal prin efectele consolidării fiscal-bugetare, încetinirea consumului şi menţinerea unui climat ridicat de incertitudine.

Industria turismului avertizează asupra efectelor cumulate ale încetinirii economice

În viziunea şefului ANAT, aceste evoluţii nu sunt rezultatul unei singure decizii şi nici al unei singure guvernări, ci "reflectă suprapunerea unor factori externi peste dezechilibre economice acumulate în timp şi peste un proces necesar de consolidare fiscal-bugetară".

"În ultimele luni, economia a fost nevoită să absoarbă simultan efectele consolidării fiscale, încetinirea consumului, creşterea costurilor de operare şi majorarea costului muncii. Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut a fost majorat cu 6,8%, măsură ale cărei efecte economice se vor vedea în perioada următoare, în special în sectoarele în care utilizarea forţei de muncă este intensivă. Privită individual, fiecare dintre aceste măsuri poate avea o justificare economică şi socială legitimă. Problema apare atunci când efectele lor se suprapun într-un interval prea scurt pentru ca economia să se poată adapta prin mecanismele sale normale", notează Cristian Bărhălescu.

Patronatele cer politici preventive, nu doar reacţii în perioade de criză

Patronatele din turism sunt de părere că experienţa ultimilor ani arată că România a fost nevoită, în repetate rânduri, să reacţioneze după producerea efectelor economice, iar pandemia, criza energetică, inflaţia şi actualul proces de consolidare fiscală au fost intervenţiile reactive şi "aproape întotdeauna mai costisitoare decât mecanismele construite din timp".

"Politicile publice nu se încheie în momentul în care sunt adoptate. Ele se încheie atunci când efectele lor au fost evaluate, iar acolo unde acestea generează costuri economice şi sociale disproporţionate au fost identificate şi aplicate măsurile necesare pentru limitarea lor. În realitate, cea mai ieftină politică publică nu este aceea care repară efectele unei crize, ci aceea care reuşeşte să le prevină", susţine ANAT.