Viena urcă din nou pe prima poziţie în topul celor mai agreabile oraşe din lume, la fel ca în 2018 şi 2019, conform unui clasament publicat joi în care Kievul, confruntat cu asaltul rusesc, nu figurează, iar Moscova se prăbuşeşte, informează AFP.

Capitala austriacă ajunge pentru a treia oară în fruntea acestui indice realizat de Economist Intelligence Unit, unitatea de cercetare şi analiză afiliată săptămânalului englez The Economist. Reuşita vine după ce oraşul Auckland din Noua Zeelandă a pierdut 33 de locuri din cauza extinderii măsurilor de carantină.

Experţii au răsplătit stabilitatea Vienei, oferta sa educaţională şi medicală, precum şi calitatea infrastructurii cu punctajul maxim, de 100 din 100. Factorii culturali şi de mediu din acest oraş sunt aproape ideali.

Europa domină în mare măsură primele zece poziţii ale clasamentului, cu şase oraşe, printre care se numără Copenhaga şi Zurich, ce completează în ordine podiumul în urma Vienei, dar şi cu Geneva, pe poziţia a şasea. Canada este bine reprezentată, cu trei oraşe: Calgary (al patrulea loc), Vancouver (al cincilea loc) şi Toronto (locul opt). Poziţia a şaptea este ocupată de Frankfurt, pe a noua se află Amsterdam, iar Osaka şi Melbourne încheie top 10.

Parisul figurează pe locul 19, cu 23 de locuri mai sus comparativ cu anul 2021. Capitala Belgiei, Bruxelles, este pe locul 24, imediat după Montreal (23). Londra se află pe locul 33, în timp ce Barcelona, reputată pentru atmosfera foarte animată, ocupă a 35-a poziţie, cu opt locuri în faţa capitalei Spaniei, Madrid (locul 43).

Milano ocupă locul 49 în acest clasament, New York locul 51, iar Beijing se află pe locul 71. Damascul rămâne cel mai puţin primitor oraş din lume.

Pentru ca un oraş să fie inclus în acest clasament, acesta trebuie să fie considerat o "destinaţie de afaceri", adică să fie un centru economic şi financiar sau ca acest aspect să fie solicitat de clienţi. Beirutul, grav afectat de explozia din port din 2020 şi capitală a unei ţări afectate de o puternică instabilitate politică, nu figurează.

Potrivit autorilor, Kievul a trebuit să fie exclus din raport în contextul invaziei ruse în Ucraina. În paralel, Moscova (locul 80) a scăzut cincisprezece locuri. "Oraşele din Europa de Est au scăzut în clasament din cauza creşterii riscurilor geopolitice" şi a "crizei costului vieţii, incluzând creşterea preţurilor la energie şi la alimente", a explicat conducătoarea raportului de la EIU, Upasana Dutt.

Noi indicatori, cum ar fi restricţiile sanitare, au fost introduşi în 2021, pentru evaluarea efectelor pandemiei. Calitatea medie a vieţii a revenit astfel în 2022, dar se menţine sub nivelul pre-COVID-19. 

Citește și Așa-i la alții. Stimulați să folosească transportul public. Exemplul Austriei

Pe de altă parte, Austria va renunţa, sub impulsul Verzilor, la mai multe proiecte de extindere a reţelei de autostrăzi pentru a combate încălzirea globală, informează AFP.

"Mai multe şosele înseamnă mai multe maşini şi mai mult trafic", a declarat miercuri ministrul pentru protecţia climei, Leonore Gewessler, responsabilă şi cu transportul.

"Nu vreau să transmit un viitor betonat generaţiilor viitoare", a adăugat reprezentanta partidului ecologist pentru a explica această alegere contestată cu virulenţă de celelalte trei mari formaţiuni politice ale ţării.

Potrivit acesteia, decizia este una "istorică" deoarece este prima dată când un guvern austriac abandonează proiecte de infrastructură pentru a-şi îndeplini angajamentele de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2040.

"Îmi asum responsabilitatea", a spus ea, promiţând că va ajuta la implementarea unor soluţii alternative pentru îmbunătăţirea mobilităţii.

La începutul anului 2020, ecologiştii au convenit să se alăture pentru prima dată unui guvern dominat de conservatori, cu condiţia de a putea influenţa politica de mediu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.