Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 7,96% pe an, de la 7,98% pe an, cu o zi în urmă, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,15% pe an, de la 8,16% anterior, iar ROBOR la 12 luni a fost cotat la 8,33% pe an, faţă de 8,34% cât era marţi.

În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%.

În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

Dan Suciu (BNR). Avertisment pentru românii cu credite în IRCC

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României a declarat în direct la Euronews România că indicele IRCC, în funcție de care este calculată rata dobânzilor pentru cele mai multe dintre credite, va crește și va depăși ROBOR, chiar și pe fondul scăderii inflației. Dan Suciu a evidențiat că „dobânzile în România față de inflația existentă sunt mici” deoarece „într-o lume normală, dobânzile sunt peste inflație”.

Astfel, reprezentantul BNR a precizat că în momentul de față majoritatea creditelor, adică aproape 500.000, sunt cotate la IRCC, iar „vreo 300.000 de credite mai sunt cotate cu ROBOR”, și a avertizat că IRCC va crește întrucât există un decalaj de câteva luni față de ROBOR. 

Se poate calcula în avans 

„Toate creditele noi sunt cotate la IRCC, conform noii legi din 2019. (…) E clar că indicele IRCC va crește. Are un decalaj față de ROBOR de aproximativ șase luni. Cu timpul el va crește. Se poate calcula în avans. Știi cam cu trei luni înainte cât va fi. În funcție de ce s-a întâmplat pe aceeași piață pe care evoluează ROBOR, la cotațiile la care se fac tranzacții. IRCC-ul evident că va crește. Marea problemă este că în momentul în care ROBOR-ul va începe să scadă, odată ce va scădea și inflația. Va veni și acel moment în care inflația va începe să scadă mai semnificativ. Atunci va începe să scadă ROBOR-ul.

Nu știu ce înseamnă asta în termeni neți pentru plata creditului, dar aceasta este evoluția. Nu sunt în măsură să dau sfaturi ca oamenii să treacă la IRCC”, a afirmat directorul de comunicare al BNR din studioul Euronews România. 

Creditul nu e un ajutor social

„Creditul nu e un ajutor social. Să nu facem această confuzie. (…) Creditul e un împrumut. E o obligație. În terminologia cuvântului, înseamnă că e o încredere pe care o transferi cumva. Îmi asum o obligație că voi da banii aceia înapoi. Nu cred că oricine în România ia credit. Nu vă supărați. Normele BNR sunt destul de dure. Am făcut foarte bine să limităm rata la 40% din venit. Între timp au mai crescut salarii. Am cerut băncilor să facă teste de stres.

Credem că deciziile de a limita accesul la credite sunt juste. Oamenii sunt responsabili în ceea ce înseamnă creditul.Creditul înseamnă o obligație chiar dacă nu ne place acest lucru. E o vorbă veche. Te bucuri în prima zi în care ai luat creditul și suferi 20 de ani până îl plătești”, a mai precizat reprezentantul BNR. Întrebat dacă i-ar sfătui pe români cu credite să facă trecerea de la ROBOR la IRCC, Dan Suciu a recomandat ca fiecare persoană să-și facă proprie evaluare.

Din păcate...

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al BNR a declarat că Banca Naţională nu poate să nu crească dobânzile atât timp cât creşte inflaţia. "A crescut pentru că a crescut inflaţia mai mult decât ne aşteptam şi am văzut această creştere. Cumva în trimestrul al IV-lea al acestui an ar fi trebuit sau am fi vrut să intrăm pe o uşoară traiectorie descendentă. Nu este încă momentul unei traiectorii descendente, indiferent că este uşoară sau nu. Probabil acest episod se va muta spre anul viitor.", a explicat oficialul BNR la Digi24.

"Atâta vreme cât creşte inflaţia din păcate nu putem să nu creştem dobânzile. Sau nu pot să nu crească dobânzile. Ele sunt condiţionate de creşterea inflaţiei şi sunt răspunsul la creşterea inflaţiei.

Sigur că e un efort şi ne preocupă această îngrijorare pe care o creează creşterea dobânzilor, mai ales asupra Robor-ului şi IRCC-ului, care implicit determină creşterea ratelor. Şi Banca Naţională a fost preocupată de această chestiune, nu numai prin empatia şi compasiunea pe care o avem faţă de situaţie ci prin pregătirea persoanelor care au asemenea rate că urmează o perioadă a dobânzilor mari. Puteam să creştem mai abrupt dobânda", a arătat Dan Suciu, întrebat fiind despre perspectiva de creştere a dobânzilor.

A fost o perioadă de anormalitate

"Nu-i normal să fie dobânzi zero sau dobânzi negative. A fost o perioadă de anormalitate, venită pe baza încercărilor pe care statele, guvernele şi băncile centrale le-au făcut să treacă de o criză economică. Au reuşit să treacă de criza economică, creând o presiune uriaşă asupra dobânzilor, în sens negativ.

Banii au fost extrem de ieftini, dar am anunţat de multă vreme la banca centrală: Aveţi grijă, de un an de zile vorbim asta, aveţi grijă, perioada dobânzilor mici sau foarte scăzute a fost o excepţie, s-a încheiat. Urmează o perioadă de dobânzi relativ normale. Nu ne aşteptam să avem 15% inflaţie şi din cauza războiului şi aşa mai departe. Să trecem o dată de episodul geopolitic şi al crizei energetice şi vom avea dobânzile normale. Asta este, de fapt, situaţia pe care o observăm", a mai spus Dan Suciu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.