Ungaria cere multinaționalelor, băncilor și sectorului energetic bani pentru apărare

Gergely Gulyas a explicat că, în actualele condiții de ”război”, toate multinaționalele care realizează profituri suplimentare trebuie să plătească o contribuție la fondul de apărare al statului.

Profiturile băncilor maghiare au crescut pe măsură ce banca centrală a majorat ratele dobânzilor pentru a combate creșterea inflației determinată parțial de scumpirea carburanților pe fondul conflictului din Ucraina. Creșterea prețurilor la energie electrică a sporit și profiturile companiilor energetice. Ratele dobânzilor maghiare rămân printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

De când forțele ruse au invadat Ucraina în 2022, Ungaria a refuzat să trimită arme la Kiev și a menținut legături economice strânse cu Moscova.

Putin și Xi Jinping

Vinerea trecută, Orban s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin și luni a fost primit de președintele Chinei, Xi Jinping, în cadrul a ceea ce el numește o „misiune de pace” în Ucraina.

Guvernul Orban se confruntă cu un deficit bugetar care depășește cu mult limitele stabilite de UE: deficitul a reprezentat în medie aproape 7% din producția economică în ultimii patru ani.

Taxe excepționale

Anunțând măsuri ca parte a unui „plan de acțiune anti-război”, Gulyas a declarat că Ungaria va menține și taxele excepționale pentru comercianții cu amănuntul și multinaționalele în acest an, în loc să le elimine treptat, așa cum era planificat.

Statul va impozita tranzacțiile în valută ale băncilor și va crește taxele de tranzacție, a adăugat el.

MOL, care operează rafinării în Ungaria, Slovacia și Croația, este principala sursă de venituri a Ungariei și importă cea mai mare parte a țițeiului de care are nevoie din Rusia prin conducta Druzhba. Taxa excepțională impusă anul trecut a alungat aproape toate profiturile MOL din petrolul mai ieftin importat din Rusia.