Ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto a precizat că acordul cu grupul rus Gazprom este unul pe o perioadă de 15 ani, cu opţiunea modificării cantităţii de gaze achiziţionate după primii 10 ani.

Oficialul ungar a informat însă că acordul va fi semnat până la finele lunii septembrie, iar Gazprom va livra anual Ungariei o cantitate de 4,5 miliarde metri cubi de gaze naturale prin două rute: 3,5 miliarde metri cubi via Serbia şi un miliard de metri cubi via Austria.

"Am convenit asupra preţului, care este mult mai favorabil decât cel prevăzut în acordul semnat de Ungaria în 1995 şi care expiră acum", a scris Peter Szijjarto, pe pagina sa de Facebook, fără a oferi alte detalii.

"Părţile au analizat mai multe aspecte importante, precum şi perspectivele de cooperare în domeniul gazelor naturale, inclusiv livrările de gaze spre Ungaria", a informat și grupul rus Gazprom.

Până acum, Ungaria s-a bazat în principal pe gazele naturale ruseşti, iar autorităţile de la Budapesta nu au semnat niciodată un acord de aprovizionare pe termen lung cu niciun alt furnizor decât grupul rus Gazprom, care lucrează la extinderea prezenţei sale în Europa prin construirea mai multor noi gazoducte.

În ultimii ani, Ungaria a început să îşi diversifice importurile de gaze naturale, prin deschiderea unor interconectori de gaze cu majoritatea ţărilor vecine şi semnarea mai multor acorduri de aprovizionare, inclusiv unul cu grupul Shell care vizează aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate (GNL) printr-un terminal din Croaţia.

Peter Szijjarto a subliniat luni că, în conformitate cu termenii noului acord, cea mai mare parte a livrărilor de gaze naturale ruseşti vor ajunge în Ungaria printr-un interconector de gaze de la graniţa cu Serbia, care va deveni operaţional până în luna octombrie. De asemenea, în perioada următoare, va fi inaugurată o nouă conductă denumită BalkanStream, o prelungire pe teritoriul Bulgariei a conductei ruseşti TurkStream, până în Serbia şi Ungaria.

Premierul ungar Viktor Orban a fost un promotor al intereselor Moscovei în Uniunea Europeană, solicitând în mod repetat eliminarea sancţiunilor impuse Rusiei după anexarea peninsulei Crimeea în 2014.

De asemenea, în 2014, Moscova şi Budapesta au semnat un acord pentru construcţia a două noi unităţi la centrala nucleară de la Paks, fiecare cu o capacitate de 1,2 Gigawaţi, de către grupul rus de stat Rosatom, însă acest proiect a întâmpinat numeroase întârzieri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.