Textul a fost prezentat de Comisia Europeană în octombrie 2021. El vizează punerea în aplicare a ultimelor detalii ale unei game largi de reforme cunoscute sub numele de "Basel 3", inițiate la nivel internațional după criza financiară.

Noile reglementări înăspresc anumite reguli de calculare a riscurilor prezente în bilanțurile băncilor, precizează cerințele minime de capital și urmăresc să reducă disparitățile de reglementare de la o instituție sau țară la alta. Acestea se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2025.

Ministrul suedez de finanțe, Elisabeth Svantesson, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, a salutat acordul încheiat marți: "Este un pas important care va permite băncilor europene să continue să funcționeze chiar și în cazul unor șocuri externe, crize sau dezastre", a declarat ea într-un comunicat de presă.

Acordul mai trebuie să fie aprobat în mod oficial de către Parlamentul European în cadrul unui vot în plen, iar apoi de către Consiliul UE.

Acordul intervine într-un moment în care prăbușirea băncilor regionale din Statele Unite în luna martie, urmată de falimentul Credit Suisse, a stârnit temeri privind noi turbulențe financiare și a subliniat importanța unei reglementări mai riguroase.

Uniunea Europeană este prima din lume care pune în aplicare elementele finale ale reformei Basel 3. Europenii au avut grijă să adapteze normele la "contextul concret" al băncilor europene, care sunt mai dependente de împrumuturile imobiliare cu risc scăzut decât omologii lor americani.

De asemenea, proiectul de lege cere băncilor să își dezvăluie expunerea la cripto-active, inclusiv la criptomonede precum bitcoin, și să fie mai transparente în ceea ce privește expunerea la riscurile de mediu, inclusiv finanțarea proiectelor legate de combustibilii fosili.

Noile norme vor garanta că "sectorul bancar al UE este pregătit pentru viitor", a salutat comisarul european pentru servicii financiare, Mairead McGuinness.

Cu toate acestea, textul s-a lovit de ostilitatea băncilor, care vor fi obligate să își consolideze baza de capital, cu prețul unei pierderi de profitabilitate.

"Deși măsurile în discuție sunt eminamente tehnice, ele vor avea o influență considerabilă asupra competitivității Europei și, în special, asupra suveranității sale financiare", și-a exprimat îngrijorarea Federația Bancară Franceză (FBF) într-un comunicat de presă.

Aceasta a subliniat că "alte zone geografice nu au început încă să discute" transpunerea acestor texte.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.