"Suntem deschişi la o negociere după un model similar celui în vigoare pentru (rachetele - n. red.) S-300 prezente în insula Creta, în Grecia", a arătat oficialul.

În urma protestelor Turciei, Ciprul a renunţat în 1999 la desfăşurarea pe teritoriul său a rachetelor S-300 achiziţionate din Rusia. În urma unui acord cu Atena, armele respective au fost instalate în Creta; Grecia le-a folosit o singură dată, în cadrul unui exerciţiu de tir, în 2013, transmite Agerpres.

Referitor la statutul "non-operaţional" al rachetelor din Creta, Akar a afirmat că nici Turcia nu trebuie să "utilizeze permanent" sistemele de apărare antiaeriană S-400, care "se folosesc în funcţie de natura ameninţării". "Vom lua o decizie", a adăugat el.

Achiziţia de armament rusesc a înrăutăţit relaţiile dintre Ankara şi Washington. Partea americană susţine că rachetele S-400 sunt incompatibile cu sistemele defensive ale NATO, alianţă în care Turcia este partenera Statelor Unite. În decembrie anul trecut, SUA au interzis eliberarea oricărui permis de export de arme către SSB, agenţia guvernamentală turcă răspunzătoare de achiziţiile de echipamente militare.

Înaintea acestor sancţiuni, Statele Unite au suspendat participarea Turciei la programul de producţie a avioanelor de luptă F-35, cele mai avansate modele americane, pe motiv că sistemele S-400 pot obţine informaţii tehnologice secrete despre aceste aeronave. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat vinerea trecută că poziţia Washingtonului privind acest subiect nu s-a schimbat şi a cerut Ankarei să renunţe la rachetele ruseşti.

Unii observatori consideră, potrivit AFP, că o eventuală decizie a Turciei de a nu utiliza sistemele S-400 ar putea satisface cerinţele americanilor.