Dacă atacul comis de Hamas în sudul Israelului pe 7 octombrie și intensele operațiuni militare israeliene care vizează din Fâșia Gaza au „provocat puțină volatilitate” la nivel economic în regiune, „acest lucru rămâne limitat”, a subliniat dl Azour.

„Incertitudinea de pe frontul geopolitic este semnificativă și există și alți factori care ar putea avea un impact asupra creșterii, motiv pentru care avertizăm despre riscuri crescute pentru acest an”, a adăugat el. Mai ales că, pe lângă războiul din Fâșia Gaza, regiunea se confruntă și cu alte două conflicte, acestea fiind civile, în Yemen și Sudan.

La rândul lui, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a calificat situația din cele două țări drept „teribilă”. „Când aveți războaie care atrag toată atenția, precum cel din Ucraina sau Gaza, ele eclipsează suferințele și dificultățile care se manifestă în alte părți, dar fiți siguri că pentru FMI toți membrii noștri au dreptul la sprijinul și atenția noastră, indiferent cât de dificile ar fi condițiile”, a adăugat ea.

Egiptul, zguduit de șocuri externe

Dacă situația nu este la fel de dramatică în Egipt, țară cu cel mai mare program de ajutor FMI din regiune, cu opt miliarde de dolari, țara suferă totuși de consecințele războiului din Gaza și în special de atacurile lansate de Houthi în Marea Roșie.

Aceste atacuri au redus de fapt semnificativ traficul care trece prin Canalul Suez, una dintre principalele surse de valută străină pentru Egipt, confruntându-se deja cu inflația în creștere și cu un nivel excesiv de ridicat al datoriei publice.

Printre reformele pe care FMI dorește să le fie realizate, una dintre priorități este privatizarea economiei naționale, aflată încă în mare parte deținută fie de stat, fie de armată.

"Egiptul trebuie să creeze spațiu pentru a-și vedea creșterea sectorului privat. Trebuie să regândim rolul statului în economie, astfel încât să intervină mai mult ca facilitator și mai puțin ca concurent. Asta merge cu mai multă transparență, pentru a încuraja investițiile în ţara este un pilon important” printre reformele care urmează să fie realizate, a insistat Jihad Azour.

În acest domeniu, progresul este însă deosebit de lent, ceea ce nu a împiedicat totuși FMI să acorde luna trecută un nou împrumut de cinci miliarde de dolari, pe lângă cele trei miliarde deja plătite.

Pentru a beneficia de acest ajutor suplimentar din partea Fondului, banca centrală a Egiptului a anunțat o creștere bruscă a dobânzii de referință pentru a lupta împotriva inflației de 35%, la o rată anuală, care afectează țara, cu ca rezultat un scăderea cursului de schimb al lirei egiptene.

O măsură „importantă” pentru FMI pentru că „face posibilă facerea față inflației Iar flexibilitatea cursului de schimb este o modalitate de a reduce riscul de transmitere a șocurilor externe”, a insistat Jihad Azour.

Egiptul a primit, de asemenea, 35 de miliarde de dolari de la Emiratele Arabe Unite pentru a-l ajuta să facă față dificultăților sale actuale și pentru a preveni prăbușirea completă a economiei naționale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.