Datele centralizate în cercetare arată că, în cazul României, există un decalaj foarte mare între bogaţi şi săraci. Astfel, locuitorii din Capitală au puterea de cumpărare cu peste 81% mai mare, în comparaţie cu media naţională. De asemenea, bucureştenii au veniturile pentru cheltuieli şi economii de trei ori mai mari faţă de locuitorii din judeţul cu cea mai mică putere de cumpărare, Vaslui.

Potrivit sursei citate, judeţele Arad, Argeş şi Prahova cresc fiecare cu un loc în Top 10, din perspectiva puterii de cumpărare, ocupând poziţiile de la şapte la nouă, în timp ce Hunedoara iese din top în acest an. Pe locul al zecelea se află judeţul Alba.

Pentru România, datele cu privire la puterea de cumpărare sunt disponibile cu detaliere până la nivel de oraş pentru fiecare dintre următoarele categorii: produse alimentare, băuturi nealcoolice, băuturi alcoolice, produse din tutun, produse de sănătate şi igienă, îmbrăcăminte, încălţăminte şi produse din piele, mobilier, produse de uz casnic, sticlă, porţelan; electrocasnice, electronice de larg consum, IT&C, foto, ceasuri şi bijuterii, cărţi şi rechizite, echipamente sportive, hobby-uri şi recreere, articole pentru renovarea locuinţei.

Black Friday în România. Care sunt așteptările în pandemie

Raportul GfK relevă faptul că, la nivel european, puterea de cumpărare medie pe cap de locuitor este, în acest an, de 13.894 de euro, dar venitul net disponibil din cele 42 de ţări studiate variază semnificativ.

În acest sens, Liechtenstein, Elveţia şi Luxemburg au cel mai mare venit net disponibil, în timp ce Kosovo, Republica Moldova şi Ucraina au cel mai mic venit. Per ansamblu, locuitorii din Liechtenstein au puterea medie de cumpărare de 64.240 euro, de peste 37 de ori mai mare în comparaţie cu cea a ucrainenilor. Următoarele ţări incluse în top sunt Elveţia şi Luxemburg, cu venituri nete/cap de locuitor de 41.998 de euro, respectiv de 34.119 euro.

La nivel general, europenii au la dispoziţie puţin sub 9,5 trilioane de euro, în 2020, iar puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor arată o scădere de aproape 5,3%, comparativ cu anul trecut, tendinţă care poate fi atribuită în principal răspândirii COVID-19 şi impactului economic rezultat, susţin realizatorii studiului.

Studiul întocmit de GfK conţine şi Indexul de Impact Corona, ce reflectă efectul COVID-19 asupra ţărilor europene şi prin care s-a calculat măsura în care au suferit ţările europene ca urmare a efectelor pandemiei. Astfel, Liechtenstein şi Elveţia au suferit cel mai puţin ca urmare a crizei sanitare. De asemenea, în Islanda şi Norvegia, ţări care ocupă locurile patru şi a cinci în clasamentul puterii de cumpărare, Indexul de Impact Corona este cu 58%, respectiv, 63% mai mare în comparaţie cu media europeană. Ambele ţări au fost grav afectate de pandemia de coronavirus, unul dintre motive fiind devalorizarea monedelor naţionale faţă de euro. Ultimul loc dintre cele 42 de ţări din clasament este deţinut de Turcia, unde Indexul este de peste 2,8 ori mai mare decât media europeană.

"GfK Purchasing Power Europe 2020" este disponibil pentru 42 de ţări europene cu detalii până la nivel de municipalităţi şi coduri poştale, cu detaliere a datelor despre locuitori şi gospodării, precum şi hărţi digitale.

Indexul de Impact Corona arată diferenţele dintre venitul net disponibil pierdut din cauza crizei de coronavirus la nivel naţional şi regional. Calculele se efectuează pe baza celor mai recente informaţii şi previziuni privind venitul net al gospodăriei, cheltuielile de consum ale gospodăriilor private şi modificările produsului intern brut. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News