Astfel, cotidianul rus Kommersant a anunțat că giganul gazelor naturale Gazprom analizează opţiunile în privinţa opririi livrărilor de gaze către ţările "neprietenoase" şi evaluează posibilele consecinţe. Informația a fost difuzată pe surse, neidentificate, firește, dar este evident că în Rusia de astăzi, unde tot ce scrie presa este cu aprobare de sus, o astfel de sursă nu poate fi decât Kremlinul. 

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că Moscova nu va mai accepta decât rubla ca mijloc de plată pentru livrările de gaze naturale către ţările "neprietenoase", inclusiv statele membre ale Uniunii Europene. Noul sistem de plăţi cerut de Moscova ar urma să intre în vigoare la 1 aprilie.

Statele membre UE, unde Gazprom livrează 40% din gazele sale naturale, au anunţat că refuză să plătească gazele ruseşti în ruble.

"Gazprom lucrează într-adevăr la o opţiune ce vizează oprirea completă a livrărilor de gaze către ţările "neprietenoase" şi evaluează consecinţele unor astfel de măsuri", susţine Kommersant, care adaugă că Gazprom a refuzat să discute problema cu jurnaliştii.

Reprezentanţii Gazprom nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.

Miercuri, Guvernul german a indicat că preşedintele rus Vladimir Putin l-a asigurat pe cancelarul Olaf Scholz că Europa poate continua să plătească gazele ruseşti în euro şi nu în ruble, aşa cum ordonase recent Moscova. Purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Hebestreit, a afirmat că Putin l-a asigurat pe Scholz că plăţile Europei luna viitoare "vor continua să fie în euro şi transferate ca de obicei la Gazprom Bank, care nu este lovită de sancţiuni" şi că aceasta se va ocupa de conversia în ruble.

Citește și Supremația dolarului periclitată de războiul din Ucraina. China intră în joc

Între timp, sancţiunile financiare impuse Rusiei ameninţă să dilueze dominaţia dolarului american şi ar putea avea ca rezultat un sistem monetar internaţional mai fragmentat, a avertizat Gita Gopinath, prim adjunct al directorului general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), într-un interviu acordat publicaţiei Financial Times (FT).

Rusia, care se confruntă cu o multitudine de sancţiuni din partea SUA şi a aliaţilor săi în urma invadării Ucrainei în 24 februarie, depune eforturi considerabile pentru a determina unele țări să treacă, în schimburile comerciale, la plata în valutele naționale sau în alte monede, mai puțin dolarul.

"Dolarul va rămâne o monedă majoră globală chiar în acest context dar fragmentarea la un nivel mai redus este cu certitudine destul de posibilă". Unele ţări renegociază deja moneda în care primesc plăţile pentru comerţ", a explicat Gopinath.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.