Companiile poloneze de utilităţi controlate de stat, precum PGE SA şi Tauron Polska Energia SA, se confruntă cu o creştere a cheltuielilor, în condiţiile în care cea mai dependentă economie de cărbune din Uniunea Europeană vrea să facă tranziţia la energia curată. De exemplu, grupul polonez de petrol şi gaze PKN Orlen SA a anunţat luna trecută că intenţionează să investească 320 miliarde de zloţi (73 miliarde dolari) până în 2030, pentru a putea ajunge la neutralitatea emisiilor de carbon la mijlocul acestui secol.

"Dividendele trebuie plătite dar întotdeauna am urmărit cu atenţie nivelul pe care îl conferă capacităţii de investiţii al unei companii", a răspuns Jacek Sasin, printre atribuţiile căruia se numără şi supervizarea firmelor de stat, atunci când a fost întrebat ce părere are despre propunerea Orlen de a plăti un dividend de 5,5 zloţi pe acţiune din profitul de pe anul trecut.

Uniunea Europeană presează Polonia să introducă o taxă excepţională pentru companiile de cărbune şi petrol, a mai spus Jacek Sasin. Acesta în condiţiile în care Polonia este una din puţine ţări din UE care nu a introdus o astfel de taxă.

Separat, premierul polonez Mateusz Morawiecki a spus şi el sâmbătă că are de gând să discute cu vicepremierul Jacek Sasin despre politicile de preţuri ale companiilor energetice de stat, în ideea de a ţine cont de diminuarea preţurilor pe pieţele mondiale.

Citește și Cercetare Deloitte: Piața imobiliară, într-un moment delicat în România, Cehia și Polonia

Cercetarea Deloitte Real Estate Confidence Survey for Central Europe 2023 a fost derulată în trei ţări din regiune, respectiv Polonia, Cehia şi România. Jucătorii din România sunt cei mai optimişti, în condiţiile în care doar 10% se aşteaptă la o scădere a randamentelor în perioada menţionată, faţă de 14% în Cehia şi 36% în Polonia.

Activitatea economică din regiune, în ansamblu, ar urma să se deterioreze anul acesta, susţin 61% dintre participanţii la studiu, însă chiar şi aşa cei mai mulţi investitori spun că îşi vor majora portofoliul prin noi achiziţii (44%), pe când 39% iau în calcul sistarea planurilor de investiţii.

Companiile care iau în calcul restrângerea activităţii îşi motivează intenţia prin accesul mai dificil la finanţare (50%) sau contextul economic incert. Totuşi, dacă, imediat după izbucnirea războiului, mai mult de 50% dintre participanţi estimau că acesta va avea consecinţe negative asupra economiei regionale pe termen lung şi doar 34% estimau un impact similar pe termen mediu, la finalul anului trecut, proporţia s-a inversat (58% se aşteaptă ca efectele să persiste pe termen mediu şi doar 31% pe termen lung), precizează sursa citată.

"Studiul relevă faptul că piaţa din România este puternic conectată cu regiunea Europei Centrale şi de Est, cu anumite particularităţi. Spre exemplu, jucătorii din piaţa locală sunt mai sceptici cu privire la evoluţia de ansamblu a activităţii în acest an, dar 90% se aşteaptă ca, pentru investiţiile existente, randamentele să se menţină la nivelul de anul trecut sau să crească. De asemenea, românii sunt mai puţin pesimişti decât ceilalţi participanţi cu privire la climatul economic naţional, dar sunt îngrijoraţi suplimentar din cauza perspectivei de majorare a taxelor în domeniu, având în vedere măsurile deja anunţate în această direcţie, dar a căror aplicare a fost amânată. Per ansamblu, însă, în contextul dat, rezultatele studiului indică o poziţie echilibrată a jucătorilor din piaţa imobiliară, caracterizată de prudenţă şi consolidare a activităţii pe pieţele în care operează", a declarat Alexandra Smedoiu, partener Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanţă pentru sectorul Imobiliar.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News