Protecţia socială include accesul la serviciile medicale, precum şi sprijinul financiar la pensie şi în caz de şomaj, maladie, invaliditate, accident de muncă, maternitate, etc.

Potrivit OIM, în 2020, doar 46,9% din populaţia lumii beneficia de cel puţin o prestaţie de protecţie socială, în timp ce 53,1% nu beneficiau de niciun garanţie de venit din partea sistemului lor naţional de protecţie socială.

Procentul mediu la nivel mondial maschează importante diferenţe de la o regiune la alta: dacă în Europa şi Asia Centrală rata de acoperire este superioară mediei mondiale (83,9%), iar în cele două Americi este de (64,3%), în Asia Pacific este de (44,1%), în ţările arabe de 40%, iar în Africa de 17,4%.

Cheltuielile publice care au legătură cu protecţia socială variază şi ele considerabil. În medie, ţările lumii alocă 12,8% din Produsul Intern Brut pentru protecţia socială, însă în timp ce ţările cu venituri mari alocă 16,4% din PIB pentru protecţia socială, ţările din venituri reduse alocă doar 1,1%.

Despre RĂPIRILE EXTRATERESTRE. Ce spun EXPERȚII

Dacă pandemia a permis realizarea unei veritabile "radiografii" a inegalităţilor existente la nivel mondial, în acelaşi timp a "scos la lumină rolul absolut crucial pe care protecţia socială îl joacă răspunsul guvernelor la criză", a afirmat directorul general al OIM, Guy Ryder.

Chiar dacă în diferite grade, numeroase ţări au adoptat măsuri de protecţie socială de o amploare fără precedent pentru a face faţă crizei sanitare. "Ţările sunt la o răscruce. Este momentul critic pentru a utiliza răspunsul la pandemie şi să construim o nouă generaţie de sisteme de drepturi şi de protecţie socială", susţine Guy Ryder.

Organizaţia Internaţională a Muncii a făcut un apel către liderii politici să continue eforturile demarate în timpul pandemiei, în pofida presiunilor pentru ca ţările să opteze pentru asanarea bugetară, şi a cerut ca măsurile de protecţie socială existente să fie menţinute până când revenirea se consolidează.

Pentru a garanta cel puţin o acoperire cu o protecţie socială de bază, ţările cu venituri reduse ar trebui să investească 77,9 miliarde de dolari suplimentar pe an, ţările cu venituri medii inferioare 362,9 miliarde de dolari suplimentar, iar ţările cu venituri medii superioare 750,8 miliarde de dolari mai mult pe an. Aceste sume sunt echivalente cu 15,9%, 5,1% respectiv 3,1% din PIB-ul lor, estimează OIM. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.