La finalul unei convorbiri telefonice cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul norvegian, Jonas Gahr Stoere, s-a declarat "sceptic" faţă de această idee.

"Suntem de acord să avem un dialog mai strâns cu UE în viitor cu privire la diferitele propuneri care sunt pe masa discuţiilor. Mergem la discuţii cu mintea deschisă dar suntem sceptici faţă de ideea unui preţ maxim la gazele naturale. Un preţ maxim nu va rezolva problema fundamentală, care este aceea că sunt prea puţine gaze naturale în Europa", a declarat Jonas Gahr Stoere, într-un comunicat de presă.

În contextul măsurilor de urgenţă evocate vineri de miniştrii europeni ai Energiei, pentru a contracara explozia facturilor la gaze şi electricitate, unii au evocat posibilitatea plafonării preţurilor pentru importurile de gaze naturale în UE.

În timp ce Comisia Europeană a propus plafonarea preţului gazelor naturale care provin din Rusia, mai multe state membre, precum Italia, au scos în evidenţă faptul că în prezent gazele ruseşti nu mai reprezintă decât aproximativ 9% din importurile europene şi în consecinţă au de gând să propună o plafonare completă a preţului gazelor achiziţionate de UE.

Norvegia, ţară care nu este membră UE, a devenit cel mai mare furnizor de gaze al blocului comunitar după ce Rusia şi-a redus livrările ca urmare a războiului din Ucraina, ceea ce aduce ţării scandinave venituri record de pe urma industriei petroliere pe măsură ce preţurile au crescut foarte mult.

Record spulberat

Potrivit calculelor făcute de analiştii băncii Nordea Markets, veniturile din petrol şi gaze ale Norvegiei ar putea atinge 1.500 de miliarde de coroane (150 de miliarde de euro) în 2022 şi 1.900 de miliarde de coroane anul viitor, spulberând recordul stabilit anul trecut (830 de miliarde de coroane).

"Cea mai importantă contribuţie pe care o poate aduce Norvegia în situaţia actuală este să menţină o producţie ridicată de petrol şi gaze în viitor", a insistat ministrul norvegian al Petrolului Şi Energiei, Terje Aasland. Acesta estima în luna mai că în 2022 exporturile de gaze ale Norvegiei ar putea atinge un nivel record de 122 de miliarde metri cubi.

Însă au apărut critici şi în interiorul frontierelor Norvegiei, unii fiind îngrijoraţi de riscul ca Norvegia să nu fie catalogată drept un "profitor de război". Ambasadele Norvegiei din mai multe ţări europene sunt în prezent îngrijorate de consecinţele pe care această situaţie le-ar putea avea asupra imaginii ţării scandinave, susţine un articol publicat luni în cotidianul norvegian Dagens Naeringsliv.

Autorităţile de la Oslo insistă că termenii acordurilor comerciale ar trebui să fie stabiliţi în cursul negocierilor dintre companiile care livrează hidrocarburi şi cele care le cumpără, reamintind faptul că în trecut tocmai clienţii europeni au insistat pe contractele care au la bază preţuri variabile mai degrabă decât pe contracte pe termen lung care conferă mai multă vizibilitate. 

Citește și Norvegia, viitorul cimitir european al CO2?

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.