În acest an, vom avea o nouă creştere importantă a împrumuturilor guvernelor, cu aproximativ 4.000 de miliarde de dolari, sau 768 de dolari pentru fiecare dintre cei 4,9 miliarde cetăţeni din ţările urmărite de Janus Henderson, în condiţiile în care pandemia de COVID-19 va continua să îşi facă simţită efectele.

Cu toate acestea, serviciul datoriilor va rămâne la un nivel scăzut graţie unor dobânzi relativ reduse. Analiştii de la Janus Henderson estimează că, la nivel mondial, nota de plată cu dobânzile va creşte foarte puţin în acest an şi va scădea în 2022.

În raportul publicat luni se precizează că guvernele din întreaga lume au plătit doar 2% pentru împrumuturile lor în 2020, comparativ cu 7,6% în 1995.

De exemplu, în Marea Britanie, în 2030, deficitul bugetar a fost echivalent cu o cincime din economia britanică, dar cu toate acestea nota de plată cu dobânzile a atins cel mai scăzut nivel de după 2009 şi va atinge un minim istoric în 2022, susţine Janus Henderson.

Citește și Băncile, presate de marii investitori: Opriți finanțarea industriilor poluante

Unul dintre factorii care au dus la scăderea costurilor cu împrumuturile sunt schemele de achiziţii de obligaţiuni lansate de băncile centrale. Potrivit raportului publicat luni, la finele lui 2020, băncile centrale deţineau 24% din datoria guvernamentală globală şi aproape jumătate din noile împrumuturi guvernamentale de anul trecut au fost plătite cu bani noi tipăriţi de băncile centrale.

În rândul pieţelor emergente, o evoluţie importantă a fost transformarea Chinei într-un mare debitor. "China este, de departe, cel mai mare contributor la creşterea datoriilor. În 1995 datora doar unul din fiecare 30 de dolari în rândul pieţelor emergente. Anul trecut proporţia a crescut la unul din fiecare trei dolari", susţin analiştii de la Janus Henderson. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.