Aproximativ 2,5 milioane de km², adică de cinci ori mai mare decât Franța continentală: acesta este deficitul de banchiză înregistrat de observatorul european Copernicus la sfârșitul lunii iunie, comparativ cu media din 1991-2020. Pe 16 februarie anul acesta, gheața antarctică, formată prin înghețarea apei sărate din ocean, atinsese deja cea mai mică întindere de când au început măsurătorile prin satelit, în urmă cu 45 de ani, cu o suprafață totală de 2,06 milioane de km².

De atunci, aceasta s-a reformat într-un ritm neobișnuit de lent, chiar dacă iarna s-a instalat în emisfera sudică. În iunie, banchiza acoperea 11,5 milioane de km2 (cu 17% mai puțin decât media). O întindere "extraordinar de mică", spune Ed Blockley, șeful Grupului pentru climă polară din cadrul Met Office, serviciul meteorologic britanic.

Ceva ce nu s-a mai văzut până acum

"Un eveniment fără precedent și îngrijorător", confirmă Jean-Baptiste Sallée, oceanograf și climatolog la Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS). "Asistăm la ceva ce nu s-a mai văzut până acum, cu o banchiză care nu crește în ritmul său natural. Întrebarea este: am intrat într-un nou regim? Dar este încă prea devreme pentru a ne pronunța".

Până de curând, banchiza Antarcticii părea să fi scăpat de efectele încălzirii globale. Timp de 35 de ani, ea a rămas stabilă sau chiar a crescut ușor, iar în septembrie 2014 a bătut chiar un record de mărime, depășind 20 de milioane de km2, pentru prima dată din 1979.

"În 2015, totul s-a întors cu susul în jos: am pierdut în 2-3 ani ceea ce câștigasem în 35 de ani", explică François Massonnet, climatolog la Universitatea Catolică din Louvain, în Belgia. "Din 2016, recordurile au fost doborâte aproape în fiecare an și se pare că aceste recorduri nu sunt independente unul de celălalt. În opinia lui, este vorba de un fenomen care se perpetuează de la sine: vara oceanul se încălzește mai puternic în absența lipsei gheții marine. Apoi, "când iarna revine, toată căldura în exces trebuie eliberată înainte ca gheața de mare să se poată forma", explică Massonnet. 

Zona de refugiu

Această retragere a banchizei "este în concordanță cu schimbările climatice care încep să aibă un impact asupra banchizei din Antarctica", subliniază Sallée. Cercetătorii sunt însă reticenți în a stabili o legătură oficială cu încălzirea globală, având în vedere dificultățile pe care modelele climatice le-au întâmpinat în trecut în a prezice schimbările din banchiza antarctică.

Oricum ar fi, este probabil ca reducerea gheții marine să exacerbeze încălzirea globală. Un ocean mai întunecat reflectă mai puțin din razele solare decât banchiza albă, astfel încât va stoca mai multă căldură. Prin topire, banchiza își va pierde, de asemenea, rolul de tampon între valuri și calota de gheață polară de pe continentul antarctic, riscând să accelereze fluxul ghețarilor de apă dulce către ocean.

În cele din urmă, retragerea gheții marine amenință bogatul ecosistem pe care îl adăpostește. Departe de a fi un deșert înghețat, "banchiza formează terase, tuneluri și labirinturi care servesc drept refugii unde animalele se pot ascunde de prădători", explică Sara Labrousse, cercetător în ecologie polară la CNRS. "Banchiza este, de asemenea, un loc de odihnă, mutare și reproducere pentru multe mamifere și păsări marine", adaugă ea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.