Cel mai devastator cutremur care a lovit Turcia în aproape un secol, de fapt un val de seisme extrem de puternice, așa cum nu s-a mai întâmplat de când sunt observate aceste fenomene, ar putea costa ţara până la 84,1 miliarde de dolari, a arătat o organizaţie a oamenilor de afaceri din Turcia, în timp ce un oficial din cadrul Guvernului de la Ankara a estimat costurile la peste 50 de miliarde de dolari, transmite Reuters.

Bilanţul seismului violent care a lovit Turcia şi Siria la 6 februarie a crescut luni dimineaţa la 35.225 de morţi, conform celor mai recente rapoarte oficiale. Cutremurul cu magnitudinea 7,8 a ucis 31.643 de persoane în sudul Turciei, a declarat luni Autoritatea pentru Gestionarea Dezastrelor şi a Situaţiilor de Urgenţă (AFAD).

Potrivit unui raport publicat zilele trecute de Turkish Enterprise and Business Confederation, costurile pagubelor se ridică la 84,1 miliarde de dolari, dintre care 70,8 miliarde de dolari pentru repararea miilor de locuinţe distruse, 10,2 miliarde de dolari reprezentând pierderea venitului naţional şi 2,9 miliarde de dolari ca urmare a zilelor de lucru pierdute. Raportul estimează că principalele costuri vor fi cele cu reconstruirea locuinţelor, a liniilor pentru transportul energiei electrice şi a infrastructurii, precum şi acoperirea nevoilor de adăpost, pe termen scurt, mediu şi lung, ale sutelor de mii de oameni care au rămas fără locuinţă.

În decurs de numai un an

Preşedintele Turciei, Tayyip Erdogan, a anunţat că statul va finaliza reconstrucţia caselor în decurs de un an, iar Guvernul de la Ankara pregăteşte un program care va permite ţării "să stea din nou în picioare." Aproximativ 13,4 milioane de persoane trăiesc în cele 10 provincii turceşti lovite de cutremurul de săptămâna trecută, sau 15% din populaţia Turciei, şi aceste 10 provincii sunt responsabile pentru aproape 10% din Produsul Intern Brut al Turciei.

Duminică, Mahmoud Mohieldin, director executiv în cadrul Fondului Monetar Internaţional, a estimat că este puţin probabil ca impactul cutremurului din 6 februarie asupra PIB-ului Turciei să fie similar cu cel provocat de cutremurul din 1999 care a lovit centrul industrial din nord-vestul ţării. Mohieldin a adăugat că, după impactul iniţial care se va resimţi pe parcursul următoarelor câteva luni, investiţiile publice şi private în reconstrucţie ar putea impulsiona PIB-ul Turciei în viitor.

Măsuri imediate 

Cu toate acestea, atât economiştii cât şi oficialii turci estimează că seismul ar urma să şteargă până la două puncte procentuale din creşterea economică a Turciei în acest an. Înainte de seism, Guvernul de la Ankara prognoza o creştere economică de 5,5% pentru acest an, după un avans de 5% în 2022.

În vara acestui an în Turcia ar trebui să aibă loc alegeri prezidenţiale şi parlamentare şi, potrivit analiştilor, acestea ar urma să fie cea mai mare provocare cu care s-a confruntat Erdogan în cele două decenii de când este la putere.

O stare de urgenţă pe o perioadă de trei luni a fost declarată în cele 10 provincii devastate de cutremur iar Banca Centrală a Turciei a amânat plăţile la anumite credite. La rândul său, Trezoreria turcă a declarat situaţie de forţă majoră până la finele lunii iulie şi a amânat plata taxelor pentru regiunea afectată. 

Citește și Cutremur în Turcia și Siria. 113 persoane arestate. Peste 33.000 de morți, conform unui bilanț provizoriu

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News