"La 1 februarie s-au împlinit circa 3 luni de la promovarea aşa-numitului 'Pachet de iarnă' de către Guvernul României, prin OUG nr.118/2021, cu scopul de a atenua efectele crizei energetice. Cu toate acestea, AHK România doreşte să sublinieze că proiectul de Lege trimis spre promulgare ridică mari semne de îngrijorare, atât pentru producătorii de energie, cât şi pentru operatorii de reţele şi furnizorii de energie, împiedicând industria energetică să opereze pe o piaţă predictibilă, respectiv în condiţii de piaţă liberă", susţin reprezentanţii AHK România, reprezentanţa oficială a economiei germane şi totodată cea mai mare Cameră de comerţ bilaterală din România.

Conform sursei citate, din punctul de vedere al AHK, unele principii stabilite în OUG 118/2021 sunt problematice. "În plus, OUG nr. 118/2021 necesită resurse financiare impresionante pe care companiile private sunt obligate în mod nedrept să le susţină din propriul buget, fără a avea o perspectivă clară de recuperare a costurilor. Referitor la reţele energetice, această categorie de operatori economici a fost exclusă din schema de sprijin, în ciuda faptului că a fost afectată în egală măsură de criza energetică, fiind nevoită să achiziţioneze energie pentru acoperirea pierderilor din reţea la un nivel de preţ fără precedent de pe piaţa angro. În ce priveşte sectorul de producţie a energiei, considerăm că proiectul de lege conduce la o discriminare clară între producătorii de energie electrică pe bază de combustibili fosili şi producătorii de energie electrică, prin aplicarea unei taxe de tip Windfall doar la ultima categorie menţionată", se precizează în comunicat.

Citește și Degringoladă pe piața cerealelor. Situația pare să scape de sub control

Reprezentanţii AHK România susţin că, în plus, în ciuda faptului că o taxă excepţională ar trebui să aibă în vedere doar reţinerea de profituri excepţionale, prevederile OUG nr. 118/2021 se raportează la totalul veniturilor realizate, generând astfel îngrijorări semnificative cu privire la acoperirea costurilor de producţie;

"Măsurile impuse de Pachetul de Iarnă în ultimele trei luni au avut un impact puternic asupra sectorului furnizării de energie şi gaze. Având în vedere că în ultimele luni, peste 60.000 de clienţi finali de gaze naturale au fost preluaţi de FUI (furnizori de ultimă instanţă), iar trei sferturi dintre furnizorii de gaze naturale au solicitat retragerea/suspendarea licenţelor, AHK ţine să precizeze că orice măsuri de protecţie care urmează să fie luate de autorităţile publice prin intermediul iniţiativelor legislative ar trebui să respecte în primul rând principiile predictibilităţii şi transparenţei", se mai spune în comunicat.

Totodată, legislaţia care vizează abordarea vulnerabilităţii energetice ar trebui, de asemenea, să fie formulată clar şi să nu permită intervale de timp între momentul promovării şi momentul adoptării legislaţiei secundare care detaliază procedurile de implementare. În ceea ce priveşte aspectele menţionate, reprezentanţii AHK România solicită "urgent autorităţilor să ia în considerare rafinarea măsurilor prezente în OUG nr. 118/2021, în conformitate cu propunerile AHK".

"Considerăm că tergiversarea adoptării unor măsuri de corecţie în timp util poate conduce la insolvenţă sau chiar la faliment pentru anumite categorii de operatori din piaţă, deznodământ invariabil legat de eşecul mecanismelor pieţei şi, în cele din urmă, de probleme legate de securitatea aprovizionării în alimentare a consumatorilor finali. Nu în ultimul rând, credem că situaţia actuală a preţurilor mari la energie ne va însoţi probabil pentru o perioadă mai lungă de timp şi de aceea avem nevoie mai mult ca niciodată de o cooperare strânsă între sectorul public şi cel privat pentru a găsi cele mai bune soluţii pe termen lung pentru populaţia din România şi pentru mediul economic", se menţionează în comunicat.

Potrivit reprezentanţilor AHK România, criza energetică la care asistăm în prezent reprezintă, fără îndoială, o provocare fără precedent pentru societate, industria energetică şi mediul economic în ansamblu. "Aceasta necesită soluţii ţintite în locul măsurilor generale care pot duce la un tratament discriminatoriu în rândul populaţiei, dar şi între operatorii regăsiţi pe lanţul valoric energetic", se spune în comunicat.

Astfel, pe lângă sprijinul financiar direct pentru populaţie şi IMM-uri, sunt necesare măsuri de reducere a vulnerabilităţii energetice şi de asigurare a competitivităţii economice a industriei, prin politici de eficienţă energetică.

"Pentru acest scop sunt disponibile şi o serie fonduri europene. Prin urmare, considerăm că autorităţile române ar trebui să acorde prioritate politicilor publice referitoare la măsuri de eficienţă energetică, în paralel cu o strategie investiţională pe termen mediu şi lung pentru a facilita dezvoltarea de noi capacităţi de producţie", se mai precizează în comunicat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.