Pacienții care suferă acest fenomen, ale căror cauze sunt încă necunoscute, au pneumonie severă cu niveluri semnificativ scăzute de oxigen în sânge (cunoscut sub numele de hipoxemie). 

Acești pacienți nu raportează dispnee (senzație subiectivă de scurtare a respirației) sau creșterea ratei de respirație, care sunt de obicei simptome caracteristice persoanelor cu hipoxemie de pneumonie sau orice altă cauză.

Pacienții cu „hipoxemie tăcută” suferă adesea un dezechilibru brusc, ajungând la o stare critică care poate fi fatală. În mod normal, persoanele (sănătoase sau bolnave) cu hipoxemie raportează o senzație de dificultăți de respirație și o rată de respirație mai mare, crescând astfel absorbția de oxigen din organism. Acest mecanism reflex depinde de corpurile carotide. Aceste organe mici, situate de ambele părți ale gâtului lângă artera carotidă, detectează scăderea oxigenului din sânge și trimit semnale către creier pentru a stimula centrul respirator.

Un grup de cercetători de la Institutul de Biomedicină din Sevilla - IBiS / Spitale Universitare Virgen del Rocío y Macarena / CSIC / Universitatea din Sevilla, condus de Dr. Javier Villadiego, Dr. Juan José Toledo-Aral și Dr. José López-Barneo, specialiști în studiul fiziopatologic al corpului carotidian, au sugerat în revista Function, că „hipoxemia tăcută” în cazurile COVID-19 ar putea fi cauzată de faptul că acest organ este infectat de coronavirus (SARS-CoV-2).

Când și cum se pot vaccina românii anti-Covid-19. Ce pași trebuie făcuți

Această ipoteză, care a atras interesul comunității științifice pentru noutatea și posibila semnificație terapeutică, provine din experimente care au relevat o prezență ridicată a enzimei ECA2, proteina pe care coronavirusul o folosește pentru a infecta celulele umane, în corpul carotid. La pacienții cu COVID-19, coronavirusul circulă în sânge. Prin urmare, cercetătorii sugerează că infecția corpului carotidian uman cu SARS-CoV-2 în stadiile incipiente ale bolii ar putea modifica capacitatea acestuia de a detecta nivelurile de oxigen din sânge, rezultând o incapacitate de a „observa” scăderea oxigenului în artere.

Dacă această ipoteză, care este testată în prezent în noi modele experimentale, este confirmată, acest lucru ar justifica utilizarea activatorilor corpului carotidian, independent de mecanismul de detectare a oxigenului, ca stimulatori respiratori la pacienții cu COVID-19.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.