Este o creștere marginală față de nivelul de 81,3% înregistrat la finalul primului trimestru al anului. În zona euro, la finalul trimestrului doi din 2024, ponderea datoriei guvernamentale brute în PIB a fost de 88,1%, comparativ cu 87,8% înregistrat la sfârșitul primului trimestru. În ciuda acestei creșteri modeste, datele arată că raportul datorie-PIB în zona euro este în scădere comparativ cu perioada similară a anului precedent, când se situa la 88,8%.

Această scădere anuală, atât în zona euro, cât și în întreaga Uniune Europeană, reflectă o ușoară îmbunătățire a echilibrului fiscal în unele state membre. În UE, raportul datorie-PIB a scăzut de la 81,9% în trimestrul doi din 2023 la 81,5% în 2024, ceea ce indică o tendință de consolidare fiscală în mai multe economii europene.

Cele mai îndatorate state membre 

La finalul trimestrului doi din 2024, cele mai îndatorate state membre din UE rămân Grecia, cu un raport datorie-PIB de 163,6%, urmată de Franța (112,2%), Belgia (108%), Spania (105,3%) și Portugalia (100,6%). Aceste țări continuă să se confrunte cu provocări majore în gestionarea datoriilor publice, în ciuda eforturilor de a reduce dezechilibrele fiscale.

La polul opus, Bulgaria, Estonia și Luxemburg înregistrează cele mai scăzute niveluri ale datoriei guvernamentale brute raportate la PIB, cu valori de 22,1%, 23,8% și, respectiv, 26,8%. Aceste state beneficiază de o situație financiară mai stabilă, datorată unor politici fiscale mai prudente și unei gestionări atente a resurselor publice.

Situația datoriei în România

România a înregistrat o creștere moderată a datoriei guvernamentale raportate la PIB, ajungând la 51,1% la finele trimestrului doi din 2024. Aceasta reprezintă o creștere comparativ cu nivelul de 48,8% înregistrat în trimestrul doi din 2023. În primele trei luni ale anului, ponderea datoriei în PIB a fost de 51,6%, ceea ce arată o stabilizare relativă a nivelului de îndatorare al țării.

Creșterea ponderii datoriei publice în România reflectă dificultățile întâmpinate în menținerea unui echilibru fiscal într-un context economic global dificil. Cu toate acestea, scăderea raportului datorie-PIB în al doilea trimestru al anului, comparativ cu primul, sugerează un efort continuu de stabilizare a situației fiscale.

Evoluții diverse la nivel european

Comparativ cu primul trimestru din 2024, nouă state membre UE au înregistrat o creștere a raportului datorie-PIB, în timp ce 17 state au reușit să reducă acest raport. Nivelul a rămas stabil în Danemarca, semn al unei gestionări eficiente a datoriei publice în această țară.

Cele mai semnificative creșteri ale datoriei publice au fost observate în Finlanda (+2 puncte procentuale), Austria și Italia (ambele cu +1,8 puncte procentuale), Franța (+1,6 pp) și Portugalia (+1,2 pp). În Polonia și Suedia, creșterile au fost mai moderate, de +0,9 pp și, respectiv, +0,6 pp.

Pe de altă parte, Cipru și Croația au înregistrat cele mai mari scăderi ale raportului datorie-PIB, cu -2,1 pp și -2 pp. Alte state care au reușit reduceri semnificative sunt Grecia (-1,8 pp), Lituania (-1,7 pp), Spania (-0,9 pp) și Cehia (-0,8 pp). România a înregistrat o scădere de -0,6 pp în aceeași perioadă, reflectând o ușoară ameliorare a gestionării datoriei publice.

Evoluții anuale contrastante

Comparativ cu al doilea trimestru din 2023, 13 state membre UE au înregistrat creșteri ale datoriei publice, în timp ce alte 13 au reușit să reducă acest indicator. Cehia a menținut o stabilitate fiscală, cu un raport datorie-PIB constant.

Finlanda (+5,2 pp), Estonia (+4,7 pp) și Letonia (+4,1 pp) au avut cele mai mari creșteri anuale ale datoriei publice, urmate de Polonia (+4,1 pp) și Austria (+3,1 pp). În schimb, Cipru și Grecia au înregistrat cele mai semnificative scăderi, cu -10 pp și, respectiv, -8,9 pp. De asemenea, Portugalia (-8,1 pp) și Croația (-5,7 pp) au reușit reduceri notabile ale datoriei publice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.