Astfel, potrivit unui document, în negocierile dintre România şi CE se discută aprobarea de către autorităţile de la Bucureşti a unui calendar clar până cel târziu în T2 2022, acesta trebuind să conţină măsuri de închidere sau conservare a minelor şi de reconversie profesională a angajaţilor din aceste zone, notează Mediafax.

De asemenea, până în T2 2025 ar trebui închise minele de huilă Lonea şi Lupeni, iar până în T2 2032 următoarele două exploatări miniere de huilă din judeţul Hunedoara, respectiv Vulcan şi Livezeni, precum şi ecologizarea siturilor.

Discuţiile prevăd ca până în T2 2026 să fie închise şi cel puţin 5 din cele 9 mine de lignit din cadrul CE Oltenia şi să fie înlocuiţi 1300 MW de capacitate instalată de lignit cu sisteme CCGT (combined cycle gas turbine).

Dincolo de discuţiile globale privind energia verde şi reducerea poluării, cărbunele nu este mort, ponderea sa în mixul energetic al lumii doar s-a redus, de la 40% în 2010 la 35% în 2020, în condiţiile în care consumul de energie a urcat cu un sfert. Spre deosebire de sursele de energie nepoluante, solar sau eolian, producerea de energie prin arderea cărbunelui este un proces constant şi predictibil, ceea ce face din acest combustibil sursa potrivită pentru a acoperi nivelul minim de electricitate de care are nevoie o ţară sau o regiune.

Cioloș anunță vești proaspete despre PNRR-ul României

În Germania de exemplu, în pofida celui mai ambiţios proiect de înverzire a economiei, cărbunele, cel mai poluant combustibil, dă un sfert din energia consumată, iar importurile de cărbune ar putea creşte anul acesta. În plus, cu toate că această ţară îşi dezactivează treptat termocentralele, ultima astfel de unitate a fost pusă în funcţiune abia anul trecut.

Marea Britanie are în plan deschiderea unei noi mine, iar în SUA apetitul pentru energie şi combustibili fosili împinge în sus cererea de cărbune.

România nu depinde în proporţie covârşitoare de cărbuni pentru acoperirea cererii interne, energia pe cărbune având o pondere de circa 20% în mixul energetic. Dar cu toate acestea, energia produsă de CE Oltenia este cea care setează preţul în piaţă, scumpirea accelerată a electricităţii de la începutul anului fiind un efect direct al spargerii sectorului energetic pe surse de producţie.

România este singura ţară europeană în care sectorul de producţie este spart în funcţie de sursă, 80% din toată capacitatea fiind administrată de companii de stat, mai arată ZF.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.