Când devine obligatorie comunicarea salariului înaintea interviului

Job Interview
Întrebarea despre salariul anterior ar deveni interzisă / Foto: Magnific
Salariul nu trebuie afișat, deocamdată, în toate anunțurile de angajare. Proiectul transparenței salariale rămâne în Senat, iar termenul a fost prelungit până la 17 octombrie.

Angajatorii din România nu sunt încă obligați să publice salariul în toate anunțurile de recrutare. Mai mult, nici proiectul privind transparența salarială aflat în Parlament nu stabilește că remunerația trebuie trecută obligatoriu în fiecare anunț: informația ar putea fi comunicată candidatului în scris, înaintea interviului.

Plenul Senatului a aprobat luni, 21 septembrie, prelungirea de la 45 la 60 de zile a termenului pentru examinarea propunerii legislative L445/2026. Noua dată la care proiectul ar putea fi adoptat tacit este 17 octombrie 2026.

Documentul se află încă la comisiile permanente ale Senatului, prima Cameră sesizată.

Ce obligație ar urma să aibă angajatorii

În forma depusă la Parlament, proiectul obligă angajatorii din sectorul public și privat să furnizeze candidaților informații despre:

  • nivelul inițial al remunerației sau intervalul salarial;
  • bonusurile și celelalte beneficii salariale ori în natură;
  • clauzele relevante ale contractului colectiv de muncă aplicabil postului, dacă există.

Informațiile ar urma să fie incluse în anunțul publicat pe pagina angajatorului sau într-un alt spațiu accesibil publicului ori să fie comunicate în scris candidatului înaintea interviului de angajare.

Prin urmare, afirmația potrivit căreia toate firmele vor fi obligate să afișeze salariul în fiecare anunț nu corespunde formei actuale a proiectului. Angajatorul ar avea și alternativa transmiterii informației înainte ca interviul să înceapă.

Întrebarea despre salariul anterior ar deveni interzisă

O altă schimbare importantă privește istoricul salarial al candidatului. Angajatorului i-ar fi interzis să întrebe ce salariu primește persoana respectivă la actualul loc de muncă sau ce remunerație a avut la angajatorii anteriori.

Încălcarea obligației de informare sau solicitarea istoricului salarial ar putea fi sancționată, potrivit proiectului, cu o amendă cuprinsă între trei și cinci salarii minime brute. Pentru încălcări repetate, amenda ar putea ajunge între cinci și zece salarii minime. Controalele ar urma să fie efectuate de inspectoratele teritoriale de muncă.

Aceste amenzi nu se aplică în prezent, deoarece prevederile fac parte dintr-o propunere legislativă care nu a fost adoptată.

Care sunt regulile în vigoare acum

În prezent, Codul muncii nu impune firmelor private o obligație generală de a trece salariul în fiecare anunț de recrutare.

Angajatorul trebuie să informeze persoana selectată pentru angajare, înaintea încheierii contractului individual de muncă, despre clauzele esențiale ale acestuia. Printre informațiile obligatorii se află salariul de bază, celelalte componente ale veniturilor salariale și periodicitatea plății.

Această obligație nu echivalează însă cu publicarea salariului în anunț și intervine într-o etapă mai târzie a recrutării, după selectarea candidatului.

Proiectul nu devine lege pe 17 octombrie

Chiar dacă propunerea ar fi adoptată tacit de Senat la 17 octombrie, noile reguli nu ar intra automat în vigoare.

Documentul trebuie transmis Camerei Deputaților, care este Camera decizională. Ulterior, legea trebuie promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.

Până la parcurgerea acestor etape, firmele nu pot fi amendate pentru simplul fapt că nu au trecut salariul într-un anunț de recrutare.

România a depășit termenul european

Proiectul urmărește transpunerea Directivei europene 2023/970 privind transparența salarială și egalitatea de remunerare între femei și bărbați. Termenul acordat statelor membre pentru introducerea normelor în legislația națională a expirat la 7 iunie 2026.

Regulile europene prevăd, la rândul lor, că salariul inițial sau intervalul de remunerare trebuie comunicat fie în anunțul privind postul vacant, fie înaintea interviului. Directiva interzice și solicitarea istoricului salarial al candidatului.

Oana Pavelescu este jurnalist specializat în domeniul economic și financiar, cu experiență solidă în analiza politicilor fiscale, a piețelor energetice și a evoluțiilor macroeconomice din România și din spațiul european. Abordează subiectele cu rigoare, atenție la detaliu și orientare către impactul concret asupra mediului de afaceri și asupra populației. Are expertiză în interpretarea documentelor oficiale – de la acte normative publicate în Monitorul Oficial până la rapoarte ale BNR, ANRE sau ale altor instituții-cheie – pe care le transformă în materiale clare, bine structurate și relevante pentru publicul interesat de economie, companii și politici publice.
x close