Adevărul pe care multe firme îl evită: 76% plătesc diferit oameni pe posturi similare

angajati barbati salarii transparenta
Transparența salarială dă de cap angajatorilor / Foto: Magnific
76% dintre angajatori plătesc diferit oameni pe posturi similare, iar încrederea angajaților în echitatea salarială rămâne redusă.

Transparența salarială devine una dintre cele mai sensibile teme pentru companiile din România, într-un moment în care angajații vor să știe mai clar de ce câștigă cât câștigă, iar angajatorii se pregătesc cu pași mici pentru noile reguli europene. Un studiu realizat de Up România împreună cu Reveal Marketing Research arată că trei sferturi dintre angajatori, mai exact 76%, plătesc diferit oameni aflați pe posturi similare, în timp ce doar 27% dintre angajați au încredere în echitatea sistemului salarial.

Diferențele salariale nu mai pot fi ascunse sub preș

Datele studiului arată o ruptură vizibilă între felul în care companiile spun că gestionează salariile și felul în care angajații percep această realitate. 59% dintre angajați consideră că există diferențe salariale nejustificate în organizații, iar doar 49% spun că regulile și criteriile de stabilire a salariilor sunt clare.

Mai mult, o treime dintre angajați, respectiv 33%, declară că nu au acces la niciuna dintre informațiile salariale analizate în studiu - interval salarial, criterii de performanță, grile sau politici de creștere. Lipsa accesului este și mai accentuată în rândul angajaților entry-level, unde procentul urcă la 48%, dar și în IMM-uri, unde ajunge la 39%.

În același timp, angajatorii au o percepție mult mai optimistă asupra propriei comunicări. 96% dintre aceștia declară că își comunică politicile salariale cel puțin parțial, iar 43% consideră că o fac transparent. De partea cealaltă, doar jumătate dintre angajați percep angajatorul ca fiind transparent în privința remunerării.

Directiva europeană schimbă regulile jocului

Studiul a fost realizat în contextul Directivei europene privind transparența salarială, care va obliga companiile să fie mai clare în privința criteriilor de salarizare, a diferențelor de remunerare și a informațiilor furnizate candidaților și angajaților.

Majoritatea angajaților și angajatorilor sunt deja familiarizați cu noile prevederi. 72% dintre angajați au auzit de Directiva privind transparența salarială, iar 8 din 10 spun că ar fi mai predispuși să aplice la companii care afișează salariul și pachetul complet de beneficii extrasalariale în anunțurile de recrutare.

În rândul angajatorilor, 52% declară că au un nivel mediu sau ridicat de familiarizare cu directiva. Cu toate acestea, numai 19% consideră că mediul de afaceri din România este pregătit pentru implementarea acesteia.

Elena Pap, CEO Eurasia Upcoop Group și CEO Up România, a explicat că directiva reprezintă una dintre cele mai importante schimbări care vor influența relația dintre angajatori și angajați în următorii ani: „Dincolo de obligațiile de conformare, vorbim despre o transformare profundă a modului în care organizațiile construiesc încredere și explică deciziile legate de remunerare. (...) Studiul reprezintă un nou pas în acest demers și oferă o imagine clară asupra nivelului actual de pregătire a pieței din România, precum și asupra provocărilor pe care organizațiile trebuie să le gestioneze în perioada următoare”.

Companiile nu au încă infrastructura pregătită

Rezultatele studiului arată că multe organizații se află încă într-o etapă de construcție a infrastructurii necesare pentru implementarea reală a transparenței salariale. Doar 30% dintre angajatori declară că au procese de salarizare bine standardizate, 33% au grile salariale complete, iar numai 21% au politici salariale complet formalizate.

Pentru companii, principalele obstacole sunt costurile, complexitatea sistemelor de compensare și gestionarea reacțiilor angajaților. Aceste provocări sunt resimțite mai puternic în companiile mari, cu peste 250 de angajați, și în multinaționale, unde toate barierele analizate sunt menționate mai frecvent decât media.

În următoarele 12 luni, principalele priorități ale angajatorilor sunt revizuirea pachetelor de beneficii, menționată de 43% dintre respondenți, definirea grilelor salariale, indicată de 31%, și pregătirea managerilor, tot cu 31%. Aceste date arată că firmele încearcă mai întâi să își pună ordine în propriile sisteme înainte de a comunica mai transparent către angajați și candidați.

Angajații ar alege mai ușor o companie transparentă

Pentru angajați, transparența salarială devine un criteriu important în alegerea unui loc de muncă. Conform cercetării, 41% dintre angajați spun că ar accepta un salariu ușor mai mic la o companie percepută ca transparentă. Disponibilitatea este mai ridicată în rândul angajaților mid-level, unde ajunge la 53%, și în multinaționale, unde procentul este de 47%.

Aproape 80% dintre respondenți ar aplica mai degrabă la un angajator care afișează salariul în anunțurile de recrutare, iar 43% spun că transparența le-ar crește direct încrederea în companie.

De cealaltă parte, numai 21% dintre angajatori văd în transparența salarială un avantaj major de employer branding, deși recunosc efectele pozitive pe care aceasta le-ar putea avea asupra atractivității și recrutării. Reticența vine mai ales din teama de tensiuni interne: 49% dintre angajatori indică riscul apariției nemulțumirilor, iar 42% se tem de conflicte interne. Aceste îngrijorări sunt mai accentuate în companiile mari.

Beneficiile contează tot mai mult în percepția salariului corect

Studiul arată că beneficiile extrasalariale joacă un rol important în modul în care angajații percep corectitudinea remunerației. 33% dintre angajați consideră că beneficiile contribuie mult sau foarte mult la percepția unui salariu corect, iar procentul urcă la 43% în rândul managementului.

Cele mai importante beneficii rămân tichetele de masă, menționate de 54% dintre respondenți. În același timp, 64% dintre angajați apreciază că beneficiile le sunt comunicate transparent.

Pentru angajatori, pachetele de beneficii devin astfel nu doar un instrument de retenție, ci și o parte importantă a discuției despre echitate. Într-o piață în care diferențele salariale devin tot mai vizibile, modul în care sunt explicate și structurate beneficiile poate cântări tot mai mult în încrederea angajaților.

Diferențele de gen și revenirea din concediul de maternitate rămân puncte sensibile

Companiile declară că utilizează mai multe mecanisme pentru gestionarea diferențelor de remunerare. Cea mai frecventă abordare este alinierea treptată a salariilor în timp, menționată de 36% dintre angajatori. Strategia este folosită mai ales de organizațiile mari, cu peste 250 de angajați, unde procentul ajunge la 53%, și de multinaționale, unde se ridică la 49%.

Totuși, aproape un sfert dintre angajatori, respectiv 22%, afirmă că organizația lor nu are încă o abordare clară pentru gestionarea acestor diferențe.

Analiza diferențelor salariale de gen este prezentă în majoritatea organizațiilor, dar de multe ori este realizată doar ocazional. 45% dintre companii spun că fac astfel de analize ocazional, în timp ce monitorizarea constantă rămâne limitată la 16%. Atunci când sunt identificate diferențe salariale de gen, 73% dintre companii declară că iau cel puțin parțial măsuri pentru corectarea acestora, procesele fiind mai mature în cazul multinaționalelor.

O altă zonă vulnerabilă este salarizarea angajaților care revin din concediul de maternitate. Cea mai frecventă abordare este ajustarea parțială a salariului, indicată de 30% dintre organizații. Doar 15% dintre companii declară că aliniază remunerația la nivelul pieței sau al echipei după revenirea din concediu. Datele sugerează că această zonă rămâne una dintre marile provocări pentru consolidarea echității salariale în organizațiile din România.

Studiul privind transparența salarială a fost realizat în luna mai 2026, pe un eșantion de 1.200 de respondenți din mediul urban, dintre care 800 de angajați și 400 de reprezentanți ai angajatorilor - specialiști HR, manageri și antreprenori. Datele au fost colectate online, prin interviuri auto-administrate, iar durata medie de completare a chestionarului a fost de 15-20 de minute.

x close